Secetă extremă: 6 măsuri care pot salva fermierii - Revista Ferma
3 minute de citit

Secetă extremă: 6 măsuri care pot salva fermierii

un articol de
VIOLETA MÂŢ

Adrian Hurdubei face agricultură din 2011 şi lucrează 122 ha în Iteşti, jud. Bacău, ajutat de fiul său. Fermierul ne-a vorbit despre trei măsuri pe care le aplică deja pentru a se adapta la modul în care condiţiile meteorologice s-au schimbat în ultimii ani:

  1. Soiuri şi hibrizi cu rezistenţă la secetă. La porumb, fermierul are hibrizi cu FAO între 320 şi 360, de la trei mari producători de pe piaţă. Cu toate acestea, în 2020, din cauza secetei, a recoltat doar 5-6 tone/ha, faţă de 11 tone/ha anul trecut.
  2. Semănat timpuriu primăvara şi tardiv toamna. „Acum cinci ani, semănam porumbul după 23 aprilie, iar acum începem campania de primăvară la sfârşitul lunii martie. Anul ăsta, la 1 aprilie aveam floarea-soarelui semănată deja, iar porumbul l-am semănat până pe 3-4 aprilie, cel târziu. În campania de toamnă, nu mai începem semănatul grâului în septembrie, îl ducem mai târziu, după 5-10 octombrie”, explică Adrian Hurdubei.
  3. Lucrări pentru a evita evaporarea apei din sol. „Nu mai facem arătură, dar ne trebuie utilaje pentru prelucrarea solului, iar asta înseamnă investiţii”, spune fermierul băcăuan.

Adrian Hurdubei_b

 

Cine câştigă cel mai mult din munca fermierilor?

 

Vasile Ciubotaru, administratorul fermei Depozitul de Cereale SRL din Iteşti, jud. Bacău, exploatează 420 ha de teren agricol. Afirmă că o secetă atât de severă ca anul acesta n-a mai fost în zonă din 1946. La grâu, a recoltat doar 4.400 kg/ha, deşi a aplicat tehnologie pentru 7.000 kg/ha. A pierdut 700 de lei pe hectar, susţine Ciubotaru. Şi la porumb şi floarea-soarelui producţiile din acest an au fost la jumătate faţă de anul 2019, iar la rapiţă a obţinut 1.800 kg/ha în 2020, după şapte tratamente. Având zeci de ani de activitate în agricultură, Ciubotaru este de părere că, pentru a reduce impactul negativ al secetei asupra veniturilor pe care fermierii le obţin din agricultură, este nevoie de mai mult decât măsurile tehnologice pe care aceştia le aplică.

  1. Irigaţiile: „Fără apă nu se pot obţine producţii agricole. În zona noastră, în ultimii ani, iernile au devenit tot mai uscate, fără zăpadă, iar verile secetoase”.
  2. O bancă agricolă: „Prin credite ieftine am putea să ne dotăm cu utilaje cu care să facem lucrări adecvate. Anul acesta, din cauză că pământul a fost uscat de secetă, nici nu am putut ara”.
  3. „O bursă agricolă, ca să ne putem vinde produsele la valoarea lor”. Vasile Ciubotaru afirmă că, în prezent, cei care câştigă cel mai mult din munca fermierilor sunt traderii de cereale, şi nu fermierii, aşa cum ar fi normal. Un preţ corect pentru fermieri ar fi cheltuieile la hectar – unde intră toate inputurile şi salariile – plus 40 la sută peste cheltuieli, susţine Ciubotaru.

VASILE CIUBOTARU_b

 

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →