Iarna nu ocoleşte agricultura, fermierii îşi fac socotelile. Mureşanul Sebastian Tegla din Cipău-Iernut obţine an de an recolte mulţumitoare. A semănat 118 ha de rapiţă şi 132 de grâu.
„La rapiţă, am avut noroc că imediat a venit o ploaie de vreo 72 de litri care a dat un start bun. Înainte, fertilizasem terenul şi am intervenit cu trei tratamente (fungicid, insecticid şi regulator de creştere), cultura fiind înrădăcinată, cu un aparat foliar bine conturat”, ne-a declarat mureşanul.
Tehnologie adaptată la secetă
La pregătirea pentru grâu, prelucrarea solului s-a realizat anevoios, răsărirea producându-se după trei-patru săptămâni, când a plouat. „Am anticipat că va fi secetă şi am mărit doza de sămânţă de la 220 la 330 kg/ha. Cultura este întârziată, urmând ca în primăvară să o tăvălugim ca nu cumva să se descalţe”, a explicat fermierul.
Sebastian Tegla lucrează în jur de 600 ha, anul trecut s-a închis la grâu pe 6.900 kg/ha, însă a fost primul an când nu a avut indici de panificaţie. Motivul: îngrăşămintele au fost mai mult… piatră! „În peste 25 de ani de agricultură nu am produs grâu declasat, nu am schimbat nimic din tehnologie în afară de îngrăşăminte. Am vândut mai ieftin cu 10-12 bani/kg, în timp ce costurile s-au dus la spre 6.700 lei/ha”, a susţinut cultivatorul.
Statul îl păgubeşte dublu!
Mizează mai mult pe cultura de porumb. A arat peste 200 ha (nu a renunţat definitiv la plug că… „îmi este drag!”). Floarea soarelui a înlocuit-o cu soia, care a dat 4.044 kg/ha, vândută cu 1,85 lei/kg, ca şi rapiţa (1,95 lei/kg), recolta fiind de 4.600 kg/ha. Sebastian Tegla e dezamăgit de stat. „Avem 78 de litri/ha, în schimb eu consum peste 80 l că terenu-i frâmântat, apoi mai vine şi Fiscul şi-mi taie diferenţa, chiar dacă dovedesc cu acte că am consum mai mare.”
Apoi dă glas altei supărări: „Am teren pe vatra Mureşului, când vine apa mare se dă drumul la baraj şi ne sunt distruse culturile! De ce statul nu despăgubeşte pentru aceste inundaţii controlate?”
