PRIORITATE PENTRU COPROPRIETARI ȘI RUDE, ARENDAȘI, STAT ȘI VECINII TINERI!

Concret, ordinea celor care vor avea drept de preemțiune la cumpărarea terenurilor agricole din extravilan va fi următoarea: coproprietari și rude până la gradul I, arendași, statul român, prin Agenția Domeniilor Statului (ADS), respectiv proprietari de terenuri agricole vecini.

În cazul arendașilor, aceștia au drept de preemțiune doar dacă au un contract de arendare încheiat și înregistrat cu cel puțin un an înainte de data publicării ofertei de vânzare a terenului.

În cazul proprietarilor vecini, are întâietate cel care deține terenul vecin cu cea mai mare latură a terenului oferit spre vânzare. Dacă sunt mai mulți care îndeplinesc această condiție, se alege cel mai tânăr dintre vecini. În cazul în care latura mare sau una din laturile egale ale terenului oferit spre vânzare are hotarul comun cu un teren de pe raza altei localități, va avea prioritate vecinul care are reședința/domiciliul în UAT-ul unde este terenul scos la vânzare.

CONDIȚII PENTRU CUMPĂRĂTORI

În cazul în care nici unul dintre preemptori nu vrea să cumpere ternul, acesta poate fi vândut pe piața liberă, dar cumpărătorii trebie să îndeplinească mai multe condiții cumulate.

PERSOANELE FIZICE trebuie să aibă reședința/domiciliul pe raza UAT-ului unde se află terenul oferit spre vânzare și să desfășoare activități agricole pe raza UAT-ului respectiv cu minim 5 ani înainte anului de publicare a ofertei de vânzare. Excepție de la aceste reguli fac tinerii fermieri.

Aceleași condiții sunt impuse și pentru PERSOANELE JURIDICE. În plus, acestea trebuie să dovedească, prin documente fiscale, că veniturile obținute din activități agricole reprezintă minim 75% din totalul veniturilor pe ultimii trei ani.

OBLIGAȚI SĂ LUCREZE TERENUL 15 ANI!

Proiectul de lege mai prevede că terenurile agricole din extravilan cumpărate prin Legea 17/2014 pot fi înstrăinate doar după 15 ani de la data cumpărării. În cazul vânzărilor succesive, primul cumpărător va fi statul român, prin ADS.

De asemenea, cumpărătorii au obligația de a utiliza terenurile agricole direct sau indirect, prin arendă, pentru desfășurarea activităților agricole de la data cumpărării.

Având în vedere posibilitatea transferării dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole prin alte modalități, respectiv actele de dare în plată, proiectul de modificare a Legii 17/2014 clarifică și faptul că aceste terenuri nu pot face obiectul contractelor de împrumut între persoane fizice și/sau juridice, cu excepția contractelor de credit încheiate cu băncile.

S-AU ALERTAT FRANCEZII! TRANZACȚIA CARE A SCHIMBAT REGULILE!

Laurențiu Baciu, președinte LAPAR: Ce vedeți în proiect sunt propunerile LAPAR. Se vorbește de reședință, de istoricul fiscal, de studii, de obligația celor care cumpără de a nu schimba destinația terenurilor timp de 15 ani. (…) Toate țările au condiții privind reședința, studiile, istoricul. Nu putem face discriminare, dar putem limita vânzarea. Comisia Europeană spune, de fapt, că fiecare țară își alege strategia. (…) Noi nu am fost destul de convigători, dar s-au alertat francezii, după acea vânzare șmecherească de teren către chinezi, și au făcut presiuni să li se dea voie să pună restricții.
.
Baciu vorbește despre scandalul uriaș iscat în 2016, când o companie chineză care produce echipamente pentru benzinării și service-uri auto a cumpărat 1.700 ha de teren arabil în Franța. Chinezii ar plăti dublu față de prețul pieței pentru terenul agricol și dețin deja suprafețe destul de mari de teren arabil, precum și peste 100 de podgorii în zona Bordeaux, dar și 20% dintr-o cooperativă franceză din sectorul laptelui.

TERENUL SĂ FIE CULTIVAT DE CĂTRE CUMPĂRĂTOR, NU DAT ÎN ARENDĂ!

Emil Dumitru, președinte Federația Pro Agro: Dacă vorbim de un fermier european care vine în România să cumpere teren, să se instaleze și să desfășoare activitate agricolă, suntem de acord, dar nu suntem de acord cu acele fonduri de investiții care vor să facă speculă imobiliară cu terenul agricol românesc. Mă interesează ca legislația să nu creeze o barieră propriilor noștri fermieri. Trebuie să vedem care este plafonul maxim pentru achiziția de terenuri. Raportul Comisiei Europene din 2015 prevedea între criterii și faptul că se pot stabili niște suprafețe maxime care pot fi achiziționate de un cumpărător. O să vedem dacă pragul este de 500, 1.000 sau 1.500 de hectare, dar nu am propus încă o cifră exactă. Am propus însă ca pentru fermierii care au și zootehnie să fie un plafon mai mare. Se mai impune să vedem și dacă persoanele juridice mai pot să cumpere teren, pentru că acestea pot să aibă acționari și din Papua Noua Guinee, chiar dacă sunt înființate în România, și cel mai important lucru care trebuie reglementat este ca terenul achiziționat să fie cultivat de către cumpărător, și nu să fie dat în arendă.

Liderul Pro Agro estimează că modificările privind Legea 17/2014, ce tocmai au intrat în circuitul legislativ, ar putea fi promulgate cel mai devreme la jumătatea anului 2018.

Aproape 500.000 ha de teren scoase la vânzare între 2014 și 2017!

În expunerea de motive a modificărilor propuse de PSD la vânzarea terenurilor agricole se arată că, în perioada 2014 – semestrul I din 2017, aproape 470.000 ha de teren agricol au fost scoase la vânzare, conform Legii 17/2014: 59.000 ha în 2014, 173.000 ha în 2015, 145.000 ha în 2016 și 93.000 ha în primul semestru din 2017. Aceste date reflectă doar intenția de vânzare. Date certe privind tranzacțiile cu terenuri agricole sunt deținute la nivelul notariatelor, precizează inițiatorii proiectului.

Citiți detalii despre ce condiții permite Comisia Europeană să impunem pentru a ne proteja terenurile agricole și despre cum e dată România drept exemplu negativ în rapoartele UE, în Revista Ferma, ediția 1-15 noiembrie 2017.