Anumite soiuri de viță de vie au fost nevoite să se adapteze și să-și modifice desfășurarea ciclului anual de vegetație în cele mai multe cazuri cu consecințe negative.

EFECTELE ÎNCĂLZIRII GLOBALE

S-au observat efecte negative ale încălzirii în unele podgorii de pe glob, precum:

• coacere mai timpurie a strugurilor;

• deshidratarea și pierderea acidității;

• acumulare mai mare de zahăr, strugurii fiind excesiv de dulci iar vinurile prea bogate în alcool.

Cu toate acestea, încălzirea globală ar putea avea o influență benefică asupra zonelor viticole aflate la limita nordică a cultivării viței de vie.

PODGORIA DINTRE 3 RÂURI

Podgoria Târnave face parte din regiunea viticolă centrală a Transilvaniei, situată la 46º11”N latitudine, 23º55”E. Pe dealurile aflate de-a lungul râurilor Târnava Mare, Târnava Mică și Mureș se găsesc plantațiile viticole, situate pe versanți sudici, la o altitudine cuprinsă între 250 și 450 m deasupra nivelului mării.

Panta terenurilor viticole variază între 15 şi 35%, cea mai mare fiind pe râul Târnava Mare, în timp ce coboară spre Târnava Mică, Mureș.

ZONĂ FAVORABILĂ VITICULTURII

Clima tipică podișului Transilvaniei este influențată de râurile Târnave, fiind considerată temperat continentală blândă. Această climă se caracterizează prin niveluri mai scăzute ale resurselor de căldură, dar este foarte favorabilă culturii viței de vie datorită toamnelor lungi, calde și însorite. Acest climat asigură acumularea zaharurilor în struguri, iar aciditatea rămâne ridicată, contribuind la obținerea unor vinuri echilibrate.

ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ SCHIMBĂ SISTEMUL DE CULTURĂ

În podgoria Târnave, temperatura medie anuală, în perioada 2010-2021, arată o încălzire cu 1,1 grade C față de temperatura medie de referință multianuală. Aceasta și-a pus amprenta asupra modului de cultivare a viței de vie.

În trecut era o problemă să se planteze vița de vie la baza dealului, deoarece exista pericolul brumelor târzii (primăvara) și timpurii (toamna). În momentul actual se poate planta viță de vie aproape fără probleme pe toată suprafața dealului, datorită primăverilor mai timpurii, toamnelor prelungite și a iernilor mai blânde.

Înainte de anul 2000, în podgoria Târnave, vița de vie era condusă în formă joasă, după sistemul Guyot clasic, însă în prezent este preferată forma de conducere semiînaltă, sistem Guyot cu brațe cu înlocuire periodică, iar la capătul acesteia prezintă un bici (cep + coardă), facilitându-se astfel lucrările de tăiere și întreținere.

CERCETĂRI LA SCDVV BLAJ

Colectivul de cercetare al Stațiunii de Cercetare – Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Blaj a realizat studii privind evaluarea potențialului agrobiologic și tehnologic al soiurilor de viță de vie, pentru struguri de masă și vin, cultivate în podgoriile din România, în condițiile schimbărilor climatice.

Astfel de studii au fost efectuate în cadrul proiectului ADER 7.3.3., finanțat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România în perioada 2019-2022.

TÂRNAVE A AVUT DE CÂŞTIGAT!

În podgoria Târnave încălzirea climei a indus viței de vie o precocitate a pornirii în vegetație și o prelungire a perioadei de vegetație. Unii jurnaliști, specializați pe vinuri afirmă că atunci când vine vorba despre schimbări climatice sunt câțiva câștigători și mai mulți învinși.

Studiile efectuate în acest sens la SCDVV Blaj, demonstrează că în momentul de față, zona viticolă a Transilvaniei, în special podgoria Târnave, se regăsește în tabăra câștigătorilor. Studierea comportării anumitor soiuri de viță de vie pentru vinuri roșii: Amurg, Fetească neagră, Regent, Syrah în relație cu condițiile ecoclimatice, odată fiind demonstrată pretabilitatea lor, poate fi o șansă în diversificarea sortimentului de soiuri cultivate în podgoriile Transilvaniei.

ADAPTAREA VITICULTURII LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE

Ca urmare a faptului că încălzirea globală afectează desfășurarea normală a fenofazelor de vegetație ale viței de vie atât la nivel global cât și la nivel regional, este necesară o schimbare şi o adaptare la aceste condiții a fiecărui viticultor în parte, prin aplicarea unor strategii viticole viabile, în fața schimbărilor climatice viitoare.            

Schimbările climatice din ultima perioadă pot duce la modificarea indicilor utilizați și în restabilirea vocației pentru anumite zone viticole.

CEA MAI MARE PODGORIE DIN TRANSILVANIA

Podgoria Târnave este cea mai mare din Transilvania, cu o suprafață de aproximativ 2.250 de kilometri pătrați, întinzându-se începând de la Crăciunelul de Jos (7 km vest de Blaj), până spre cursul superior al Târnavelor, pe teritoriul a trei județe: Alba, Mureș, Sibiu.

un articol de

SCDVV Blaj