Soiurile româneşti şi mai ales creaţiile proprii ale SCDA Lovrin – grâu de toamnă şi ovăz – s-au aflat în centrul atenţiei vizitatorilor, fermieri, cercetători, studenţi şi companii partenere ale Staţiunii din Lovrin, cu prilejul celei de-a XI-a ediţii a „Zilei Câmpului de Cercetare-Dezvoltare”, organizat în prima decadă a lunii iunie.
„Principalele noutăţi din câmp sunt liniile noastre de perspectivă la grâu, triticale și la ovăz, care vor intra în testare naţională ISTIS de anul acesta, dar mai ales noutățile și informațiile aduse fermierilor în ceea ce priveşte evoluţia culturilor în diverse condiţii experimentale, pentru că nici un an nu seamănă cu altul, iar informația bine sintetizată, lucrată din punct de vedere statistic, este foarte utilă fermierilor”, a anunțat Marinel Horablaga, directorul Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă de la Lovrin, instituție care a primit recent denumirea oficială de „Prof. Univ. Dr. Valeriu Tabără”.
Seceta și înghețul târziu au „lovit” şi la Lovrin
Cei doi factori principali de stres şi-au făcut simţită prezenţa şi în câmpurile demonstrative ale SCDA Lovrin, în acest an „atipic”, cum l-a caracterizat Marinel Horablaga.
„Fermierii din zona de vest sunt afectați de seceta din primăvară, care s-a suprapus cu temperaturile scăzute din primăvara târzie. Au fost afectate în special culturile de păioase de toamnă, iar în câmpurile noastre de cercetare am văzut genetică cu 30% din spic înghețat”, a precizat Marinel Horablaga.
Cele mai afectate au fost soiurile timpurii de grâu şi orz, pe care îngheţul târziu le-a „prins” în faza de burduf, apoi seceta a redus semnificativ şi numărul de fraţi, astfel că estimările preliminare din iunie arătau că producţia s-a redus cu cel puţin 20-25% faţă de potenţialul genetic și tehnologic.
„Rezultatele obţinute la diferite densități şi la fiecare dintre soiurile prezentate vor fi analizate statistic la recoltat, iar concluziile vor ajunge la fermieri și la toţi cei interesaţi”, Marinel Horablaga, directorul SCDA Lovrin.
Densitatea dă tonul producţiei, cel puţin anul acesta
Lipsa resurselor, dar mai ales a apei, a făcut ca foarte multe plante să rămână doar cu lăstarul şi, respectiv spicul principal, pentru foarte multe dintre soiurile de grâu aflate în cultură în platforma SCDA Lovrin. Aceasta este o primă observaţie făcută de către specialiştii Staţiunii, iar ca măsură tehnologică pentru diminuarea acestui risc aceştia recomandă „o creştere a densităţii la semănat pentru a ridica producţia potenţială, mai ales că lipsa precipitaţiilor a redus şi riscurile prezenţei şi a dezvoltării unor boli. Oricum, noi recomandăm o cale de mijloc, nici prea mult, dar nici prea puţin nu-i bine”, a precizat Marinel Horablaga.
Virusul piticirii grâului
Pe fondul secetei, specialistul SCDA Lovrin a semnalat un atac intens de virusul piticirii grâului, o boală virală gravă a cerealelor transmisă de cicade (Psammotettix alienus) şi de afide. Plantele infectate prezintă o creștere redusă, frunze decolorate (galbene sau roșiatice) și un spic mic. „Insectele din flora spontană trec pe grâu şi transmit prin înţepături această viroză și la grâu. În vest, virusul piticirii grâului se manifestă în vetre, plantele au talie redusă, grâul nu a mai înspicat şi are loc o uscare prematură”, a precizat cercetătorul Gheorghe Bunta. De asemenea, multe spice s-au înnegrit din cauza ciupercilor saprofite care s-au instalat deja pe paie.
Producţii la jumătate: 3-4 tone/hectar
După estimările cercetătorului Gheorghe Bunta, recolta de anul acesta pare a fi „la jumătate față de producțiile realizate anul trecut”. Numărul redus de spice/mp, lipsa fraţilor și spicele cu talie redusă şi cu boabe puţine sunt rezultatul lipsei cronice de apă şi îngheţului târziu.
Spre exemplu, într-unul din loturile cu soiul Biharia, Gheorghe Bunta a apreciat că „masa a o mie de boabe (MMB) nu mai este cel normal, de 45-48 grame, ci doar de cca. 30-35 grame/MMB”. Cercetătorul aprecia că „în acest an, în partea de vest a României, producțiile la grâu vor fi ceva peste 3000 kg/ha, rar peste 4000 kg”.
„Sterilitatea terminală a spicului s-a manifestat foarte frecvent în partea de vest a României la cerealele de toamnă„, Gheorghe Bunta, cercetător la SCDA Lovrin.
Amelioratorii caută un compromis favorabil
Anul acesta, în mod surprinzător, soiurile ceva mai tardive, cu înfloritul mai târziu, au fost mai puțin afectate. Cu toate acestea, Gheorghe Bunta consideră că „procesul de ameliorare pentru a crea soiuri tardive nu este o soluţie de viitor, deoarece acestea vor fi mult mai afectate de seceta şi arşiţa din perioada verii. Soluţia căutată de specialiştii de la SCDA Lovrin şi din reţeaua naţională de cercetare, în conjunctura actuală, este stabilirea principalilor factori limitativi cărora trebuie să le facă față noile genotipuri, care să reziste sau să tolereze seceta şi îngheţul din primăvară”.
Grâul are o mare plasticitate
Grâul are și o capacitate mare de producţie, dar şi o plasticitate foarte mare, prin faptul că realizează producția prin numărul de spice, numărul de boabe în spic și mărimea bobului (MMB).
„Toate acestea se pot compensa una pe cealaltă: dacă ai densitate mare de spice, precis boabele vor fi mărunte; și invers. Dar dacă vrei să ai şi densități mari, şi spice mari la recoltat, atunci neapărat trebuie să asiguri hrana prin îngrășămintele aplicate, pentru că altfel nu vei face decât paie, iar scopul nostru este de a realiza producție de boabe și, dacă se poate, și de calitate superioră. Fără o fertilizare echilibrată cu cele trei elemente de bază, azot, fosfor și potasiu, nu vom realiza producție, dar nici calitate”, a încheiat Gheorghe Bunta.
Linia Lovrin 9Z promite
Dintre noile liniile aflate acum în testare, Gheorghe Bunta a remarcat linia de grâu 9Z, care anul trecut a avut rezultate de producție mai bune faţă de competitori cu peste 30%, la nivel de țară, în rețeaua ISTIS, iar în lotul demonstrativ de la Diosig, județul Bihor, a dat o producţie de peste 9.000 kg/ha. „Ne punem mari speranțe în înregistrarea acestei linii a Stațiunii Lovrin, mai ales că anul trecut, dintre cele 44 de genotipuri de la toate marile companii creatoare de soiuri din Europa aflate în testare în lotul demonstrativ de la Diosig, linia 9Z s-a clasat pe locul 4, la diferență de câteva kilograme (10-12 kg) față de primul clasat”, a remarcat cercetătorul.
