Să nu ne temem de organismele manipulate genetic! - Revista Ferma
5 minute de citit

Să nu ne temem de organismele manipulate genetic!

coperta noiembrie m Să nu ne temem de organismele manipulate genetic!

Altfel, negaţia sau opoziţia pe care o faci fără argumente este doar un act emoţional, izvorât din necunoaştere sau din dezechilibrarea stereotipului dinamic de gândire pe care ţi l-ai făurit din experienţa trecută.

Cea mai înţeleaptă atitudine pe care trebuie să o iei atunci când te găseşti în faţa unui fenomen pe care nu-l înţelegi, nu trebuie să fie una reactivă, de fascinaţie, în care judecata se opreşte, ci mai degrabă una proactivă, de contemplaţie, în care mintea să intre „în alertă” şi să selecteze din mulţimea de variante ceea ce este corect şi adevărat, şi să respingă ceea ce reprezintă contrariul.

În faţa tehnologiei de transgeneză, prin intermediul căreia geneticienii aduc în genomul unei specii, gene de interes, preluate de la alţi indivizi aparţinând aceleaşi specii sau de la specii îndepărtate, modificând structura şi funcţionalitatea unor ţesuturi sau aparate, unii oameni, din necunoaştere, reacţionează reactiv şi resping din start o asemenea acţiune.

Pe o astfel de bază s-a creat, în rândul consumatorilor, mai ales din Europa, „mişcarea” împotriva organsimelor modificate genetic.


Este justificată o astfel de acţiune?

Nicidecum, este răspunsul meu. Această acţiune nu are nici un sprijin ştiinţific care să o susţină. Pentru a-mi argumenta afirmaţia, voi spune doar că natura însăşi a produs, întâmplător, şi încă mai produce modificări genetice tot atât de mari ca şi geneticienii care, în mod voit, îmbogăţesc sau sărăcesc genomul speciilor de micro şi macroorgansime.

Geneticienii au dovedit că genele care funcţionau la un moment dat, în decursul istoriei, la o anumită specie, nu au fost eliminate din genom atunci când mutaţiile au produs modificări atât de mari încât aceasta s-a transformat, prin evoluţie, într-o altă specie.

S-a demonstrat că păsările păstrează în genomul lor chiar unele gene majore care existau la reptilele din care acestea provin, doar că ele nu funcţionează. Şoarecele şi găinile, dar şi noi, oamenii, avem în genomul nostru, „în stare dormindă”, destul de multe gene virale sau chiar câteva zeci de gene de origine bacteriană.

În mod curent, în toată lumea vie, cu fiecare diviziune a celulelor somatice sau reproductive, au loc câteva milioane de evenimente de mutaţie, prin pierderea sau adaosul de nucleotide nefireşti. Multe dintre ele sunt eliminate de către „service-ul” reparator al materialului ereditar, iar altele sunt păstrate, însă fără ca ele să se manifeste vizibil în fenotip.

Cu trecerea generaţiilor, însă, prin acumulare şi recombinare, ele vor da naştere la modificări genetice sesizabile, care se moştenesc în descendenţă.

Dacă la toate acestea mai adăugăm şi faptul că unele gene pot fi transferate pe orizontală de la o specie la alta, cu ajutorul virusurilor, prin intermediul transducţiei, prin conjugare şi transformare la microorganisme şi chiar a încrucişărilor între specii apropiate, atunci va trebui să recunoaştem că natura face transgeneză de la o specie la alta tot aşa de frecvent sau chiar mai mult decât o fac însăşi geneticienii în laborator.

Singura deosebire dintre ele este viteza cu care se obţin modificările genomului şi direcţia în care se înfăptuiesc. În natură, ele se petrec întâmplător şi devin vizibile într-o perioadă echivalentă cu zeci şi sute de generaţii, iar în laborator, modificările genetice ale fiinţelor vii realizate cu un ţel precis, se petrec şi se pot sesiza într-o singură generaţie.

Dacă acest fenomen s-a produs în cursul evoluţiei pe cale naturală şi el se petrece şi în prezent, de ce să ne temem că aducerea, prin metode biotehnologice, a unor gene de interes, de la o specie la cealaltă sau de la un individ la celălalt, provoacă „deranjamente catastrofale” în biodiversitate sau dezechilibrează proprietăţile nutritive sau de sănătate ale organismelor cu care cohabităm.

Afirm cu convingere că biotehnologiile, în general, şi transgeneza, în special, reprezintă o mare cucerire a civilizaţiei, iar organsimele modificate genetic devin mijloace excelente de producere de bunuri, care asigură evoluţia ascendentă a economiei, a sănătăţii şi a omenirii, luată în ansamblul ei.

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →