Să învăţăm din viitor! - Revista Ferma
8 minute de citit

Să învăţăm din viitor!

De asemenea, pe măsură ce temperatura medie anuală va creşte în zonele tropicale şi temperate, în special în emisfera nordică, regiunile favorabile creşterii bovinelor de lapte se vor restrânge. Consumul de produse lactate se va mări, producţia (medie) de lapte/vacă de asemenea, iar sistemele de creştere se vor moderniza şi în ţările aflate în curs de dezvoltare. Însă, rentabilitatea fermelor de vaci de lapte va fi cheia sustenabilităţii acestora.
Se preconizează o creştere a dimensiunilor fermelor de vaci şi un sistem integrat mai eficient de la nivelul adăposturilor, la gestionarea bovinelor de lapte de diferite vârste şi nivele de producţie. Senzorii integraţi, robotica şi automatizarea vor înlocui o mare parte a muncii manuale în ferme.

Genetica High-Tech
Cercetările şi studiile genetice se concentrează acum pe genomul codificant, epigenomul necodificant al bovinelor şi pe microbiomii bovinelor şi din fermele agricole. Gestionarea epigenomului şi microbiomului va deveni o parte a managementului de rutină al efectivelor. Inovaţiile aduse instalaţiilor şi echipamentelor de muls vor îmbunătăţi sănătatea vacilor şi vor permite exprimarea comportamentelor naturale. Turmele (efectivul unei ferme) vor fi privite ca „superorganisme”, iar studiile asupra efectivelor ca unităţi de observaţie vor conduce la îmbunătăţiri ale productivităţii, sănătăţii şi bunăstării bovinelor cu efecte favorabile asupra agroecologiei şi a durabilităţii fermelor de vaci de lapte.
Toate cele de mai sus par a fi dintr-o carte SF. De fapt sunt rezultatul unui studiu publicat anul trecut în „Journal of Dairy Science”.

Automatizare şi robotică
În zootehnia viitorului se vor utiliza senzori din fermă şi de la distanţă, robotică şi automatizare pentru a îmbunătăţi gestionarea efectivelor, pentru a respecta reglementările de mediu şi pentru a reduce amprenta ecologică a fermei. Datele de la senzori, roboţi şi echipamente automatizate vor fi transformate prin intermediul inteligenţei artificiale în rezultate cuantificabile care vor informa managerii.
Inteligenţa artificială şi învăţarea automată sunt utilizate pentru a îmbunătăţi predicţia de evenimente complexe. Feedback-ul de la senzori, roboţi şi sisteme automatizate va fi integrat prin intermediul unor software-uri/programe care învaţă şi îmbunătăţesc predicţia sau precizia de diagnostic.

Senzori peste tot
Culturile agricole vor fi monitorizate cu ajutorul senzorilor, la fel şi furajele din silozuri. La aceştia se vor adăuga informaţiile individuale, de la vacile monitorizate. Senzorii implantabili, biodegradabili, vor monitoriza glanda mamară, ficatul şi alte organe interne ale animalelor. În viitor, tot senzorii din fiecare pahar colector al instalaţiei de muls vor monitoriza sănătatea fiecărui mamelon şi a ugerului, trăsăturile metabolice, compoziţia laptelui şi principalii hormoni. Sistemele automatizate vor măsura, de asemenea, condiţia corporală a vacilor şi modificările de mers în timp ce animalele se deplasează către şi de la roboţii de muls, pentru a prezice eventualele probleme de sănătate. ADN-ul celulelor somatice din lapte va fi monitorizat pentru a caracteriza modificările statusului imunitar şi apariţia bolilor care se reflectă în perturbări ale secvenţelor cheie de ADN ale genomului.
Instalaţiile de muls robotizate (roboţii de muls) sunt deja folosiţi pe scară largă în fermele din vestul Europei şi SUA. Tot mai mult, pregătirea raţiei furajere (încărcare, dozare, amestecare şi livrare) se poate face cu instalaţii şi vehicule fără şofer, la fel şi evacuarea dejecţiilor. În aceste condiţii, automatizarea va duce la o creştere continuă a dimensiunii fermelor de vaci de lapte, deoarece vor fi necesare economii de scară mare pentru a „plăti” sistemele automate.

ADN_foto_b

Gestionarea microbiomului
Managementul fermelor moderne pune tot mai mult accent pe practicile care aduc beneficii animalelor, culturilor şi solului prin „administrarea” populaţiilor microbiene din ferme şi prin monitorizarea şi gestionarea efectelor mediate de epigenetică asupra animalelor şi culturilor.
Gestionarea microbiomului (definiţie în chenar) va depinde de o mai bună înţelegere a modului în care acesta este stabilit şi menţinut la animalele sănătoase. De asemenea, cunoaşterea modului în care sursele de furaje şi locaţiile geografice afectează microbiomii bovinelor se vor extinde rapid şi vor duce la manipularea acestora în diverse moduri şi în diferite etape ale vieţii pentru a îmbunătăţi sănătatea, bunăstarea şi productivitatea.
Dacă se confirmă conceptele actuale, că microbiomele tractului gastrointestinal, mamare şi urogenitale sunt stabilite înainte de naştere sau la începutul vieţii, atunci vor fi dezvoltate produse (culturi microbiene) care vor fi inoculate în colostru dat viţeilor la naştere pentru a crea microbiomi benefici.

Aditivii microbieni vor fi folosiţi şi pentru seminţe, sol şi apa pentru irigaţii pentru a îmbunătăţi sănătatea solului, a spori randamentul recoltelor şi pentru a proteja calitatea apei. Seminţele vor fi acoperite cu microbi care îmbunătăţesc fertilitatea solului şi îmbunătăţesc randamentele fără a creşte aportul de fertilizanţi. În adăposturi, amestecurile microbiene vor spori calitatea materialelor de aşternut, vor creşte valorile gunoiului de grajd şi a apelor uzate şi vor îmbunătăţi biodiversitatea naturală a fermelor.
Îmbunătăţirea digestibilităţii furajelor şi utilizarea culturilor care îmbunătăţesc fertilitatea şi sănătatea solului vor ajuta la dezvoltarea sustenabilă a fermelor de vaci de lapte. Sistemele de păşune vor deveni mai complexe, odată cu încorporarea de leguminoase şi alte plante care au mai puţină lignină. Vor apărea policulturi de ierburi care utilizează mai eficient azotul şi care tolerază mai bine seceta şi vor înlocui gramineele, care necesită mult azot din îngrăşăminte chimice. Deja s-au făcut paşi importanţi pentru reducerea cantităţii de îngrăşăminte chimice şi pesticide aplicate prin fertilizarea cu rată variabilă şi dezvoltarea de culturi care au nevoie de o fertilizare redusă.

zoo-viitor-2_b

Efectivul unei ferme – superorganism
Termenul „superorganism” se referă de obicei la o colonie de animale, cum ar fi albinele sau termitele, care funcţionează ca o unitate (stup sau cuib) şi care are diviziuni ale muncii între membrii grupului. Astfel de grupuri împărtăşesc surse de alimente şi condiţii de viaţă şi sunt expuse aceloraşi boli şi condiţii de mediu.
Managementul modern al fermelor de vaci de lapte consideră efectivul unei ferme ca un „superorganism”, deoarece vacile din cadrul efectivului au aceleaşi condiţii de hrană şi de viaţă şi sunt expuse la aceleaşi condiţii de mediu. Studierea efectivelor ca superorganisme ne-ar ajuta să înţelegem de ce efectivele localizate în condiţii asemănătoare de climă şi furaje pot diferi destul de semnificativ în ceea ce priveşte performanţa şi sănătatea.
Practicile operaţionale şi interacţiunile dintre animale afectează performanţele unui efectiv. Sunt multe întrebări legate de diferenţele care apar, între efective situate în zonele geografice comune şi cu diete similare, în ceea ce priveşte productivitatea, sănătatea şi bunăstarea animalelor. Una dintre cele mai interesante este legată de modul în care vacile semnalează altor vaci răspunsurile lor la condiţiile din adăpost, hrană, ameninţările şi recompensele… practic modul în care diferă comunicarea între vaci.
Dacă vor putea fi identificate şi detectate semnale volatile sau solubile din lapte, urină sau fecale care reflectă diferite stări fiziologice sau de boală la bovine, acesta ar fi un instrument valoros pentru gestionarea efectivelor. Pentru acesta ar trebui să existe protocoale de operare standard şi sisteme electronice sau software pentru monitorizarea şi înregistrarea stării de sănătate şi a bolilor.

Lapte sintetic – identic cu cel natural?
Descoperirea şi aplicarea noilor practici în domenii precum genomica, microbiomica şi sistemele inteligente vor fi căile cheie pentru stimularea şi creşterea producţiei de lapte. În paralel cu toate aceste studii care au ca scop creşterea rentabilităţii producţiei de lapte se desfăşoară cercetări pentru producerea unui „lapte sintetic” care imită caracteristicile laptelui „natural” de vacă. Probabil legile economice şi preferinţele societăţii vor influenţa cursul producţiei de alimente.

MICROBIOTA (MICROBIOMUL)
Reprezintă ansamblul microorganismelor comensale, simbiotice sau patogene care populează un ecosistem sau habitat (de ex. solul, apele, laptele, plantele, animalele, omul). Microorganismele care constituie o microbiotă sunt reprezentate de bacterii, arhee, alge unicelulare, protozoare, fungi şi virusuri. Termenul „microfloră” (ansamblul microorganismelor de natură vegetală, de exemplu, algele) este incorect utilizat în locul celui de microbiotă cu referire la ansamblul microorganismelor dintr-un mediu dat.
În corpul animalelor (implicit a fiecăruia dintre noi) există de 10 ori mai multe celule microbiene decât celule care compun organismul uman, iar numărul genelor microbiene îl depăşeşte de 150 de ori pe cel al genelor umane. Toate aceste fiinţe care trăiesc în corpul nostru şi pe suprafaţa sa formează un ecosistem ce poartă numele de „microbiom”, iar simbioza acestor mici fiinţe cu celulele animale/umane dă naştere unui veritabil „super-organism”.

 

 

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →