România în fața unui test decisiv la Bruxelles: Viitorul agriculturii se decide acum!
În următoarele săptămâni, România intră într-una dintre cele mai importante etape de negociere din ultimii ani. Întâlnirea Președintelui României, Nicușor Dan, cu Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va avea implicații majore pentru agricultură, economie și securitatea alimentară a țării. În joc se află un buget vital pentru fermierii români, dar și menținerea unui sistem echilibrat pentru Politica Agricolă Comună (PAC).
ALIANȚA PENTRU AGRICULTURĂ ȘI COOPERARE – AAC a transmis autorităților un apel ferm pentru protejarea intereselor fermierilor români în negocierile cruciale de la Bruxelles privind viitorul Politicii Agricole Comune. Redăm în cele ce urmează principalele teme abordate de reprezentanții fermierilor.
O miză uriașă: 17,4 miliarde de euro pentru România
În perioada 2021–2027, România a beneficiat de 46,6 miliarde de euro dintr-un buget total al Uniunii de 1,2 trilioane euro. Pentru următorul exercițiu financiar, 2028–2034, bugetul UE ar urma să ajungă la 2 trilioane de euro, ceea ce ar justifica o alocare de cel puțin 77,6 miliarde pentru România.
În schimb, Comisia Europeană propune doar 60,2 miliarde, ceea ce înseamnă o pierdere de 17,4 miliarde de euro. Această diferență nu este doar o problemă contabilă, ci o lovitură directă în capacitatea României de a finanța agricultură performantă, infrastructură rurală și dezvoltare economică durabilă.
Cofinanțarea dublată – o bombă cu ceas pentru fermieri
Un alt punct sensibil este propunerea de creștere a cotei de cofinanțare de la 15% la 30%. Această schimbare ar pune presiune uriașă pe bugetul național, făcând imposibil accesul multor fermieri la fondurile europene. Țările cu economii puternice și resurse fiscale mari vor fi avantajate, în timp ce statele din Europa Centrală și de Est vor fi din nou pe locul doi.
Pentru România, aceasta nu este doar o chestiune tehnică, ci o linie roșie care trebuie apărată cu orice preț.
Agricultura – un pilon strategic ignorat de noul buget european
Agricultura europeană contribuie cu 1,3% la PIB-ul UE, însă în actuala propunere PAC ar urma să primească doar 0,15% din bugetul total al Uniunii, față de 0,40% în perioada anterioară.
Această reducere drastică ar însemna:
- mai puține subvenții pentru fermieri,
- mai puține investiții în tehnologie și irigații,
- creșterea costurilor de finanțare din partea băncilor,
- un risc real ca fermele românești să fie vândute către investitori străini, punând în pericol securitatea alimentară națională.
În condițiile unei secete severe și a costurilor tot mai mari, un astfel de scenariu ar putea falimenta mii de exploatații agricole românești.
Consecințele reducerii bugetului PAC: riscăm să pierdem controlul asupra terenurilor agricole
Lipsa predictibilității în privința subvențiilor și a finanțărilor pe termen lung îi face pe fermieri vulnerabili în fața băncilor și a fondurilor speculative.
Dacă nu există un buget clar și garantat pentru următorii 7 ani:
- fermele vor fi scoase la vânzare,
- investitorii străini vor cumpăra terenuri agricole românești,
- peste 50% din suprafața arabilă ar putea ajunge în proprietatea capitalului străin, inclusiv din afara Uniunii Europene.
Aceasta nu este doar o problemă economică, ci una de securitate națională.
Ce cere România: cinci priorități fundamentale
- Menținerea unui buget echitabil – cel puțin 0,4% din bugetul UE pentru agricultură, conform ponderii actuale.
- Opoziție categorică la dublarea cotei de cofinanțare.
- Creșterea bugetului PAC cu minimum 30% pentru a acoperi inflația.
- Menținerea structurii PAC pe doi piloni – plăți directe și dezvoltare rurală.
- Finalizarea convergenței externe – fermierii români trebuie să ajungă la media subvenției europene, ceea ce ar însemna o creștere de aproximativ 19 euro/ha.
Riscurile structurale: Fondul unic, un experiment periculos
Propunerea Comisiei Europene de a desființa cei doi piloni tradiționali ai PAC și de a introduce un fond unic este criticată de organizațiile profesionale, de Parlamentul European și de majoritatea statelor membre.
Un astfel de experiment ar genera:
- haos administrativ,
- costuri suplimentare cu reorganizarea IT și birocratică,
- lipsa transparenței și pierderea echilibrului între sprijinul direct și dezvoltarea rurală.
În plus, nu există un studiu de impact credibil care să justifice această schimbare radicală.
România trebuie să joace ofensiv la Bruxelles
Viitoarele negocieri nu sunt doar despre bani, ci despre viitorul agriculturii românești, securitatea alimentară și stabilitatea mediului rural.
Dacă România acceptă un buget redus, dublarea cofinanțării și desființarea structurii PAC, consecințele vor fi dramatice: creșterea datoriei publice, falimentul fermierilor și pierderea controlului asupra terenurilor agricole.
Este momentul ca România să demonstreze că este un partener puternic în UE, care își apără interesele și își respectă fermierii.
