Reportaj în Țara Bârsei, la ferma lui Ioan Benea - Revista Ferma
8 minute de citit

Reportaj în Țara Bârsei, la ferma lui Ioan Benea

Echipa de comunicare a Titan Machinery România a avut deosebita onoare de a discuta cu domnul Ioan Benea, cel care timp de 12 ani a păstorit activitatea Federației Naționale ”Cartoful” din România.

La ferma lui Ioan Benea 1_b

Reporter: Pare că acest întreg ținut a fost însuflețit de dumneavoastră. Cum ați reușit?

Ioan Benea: M-am născut aici, dintr-o familie de țărani. Am muncit în mod deosebit pământul și am crescut în acest spirit cu mult timp înainte de 1989, ajungând astăzi la peste 30 de ani de activitate în această economie de piață cu această societate pe acțiuni Hibridul.

Am făcut școala profesională la camioane, după care am făcut liceul la seral și școala tehnică sanitară la zi, timp de 2 ani. În 1969 m-am îndreptat către Zootehnie, pentru că Ceaușescu voia să facă un singur specialist pentru agricultură: zootehnistul. După ce am absolvit facultatea la București, am fost repartizat la CAP Purcăreni, unde am avut 3 ferme de animale: 1200 de vaci, 4000 de oi și 1500 ha bază furajeră, după o lună de stagiatură devenind șef de fermă.

La ferma lui Ioan Benea - Ioan Benea_b

”Avem un secret în zonă: chiar și când sunt 30oC ziua, noaptea avem 3-10oC și cade roua. Iar această rouă este o ploaie mai mică, care pentru porumb este foarte bună.” – IOAN BENEA, Aministrator SC Hibridul SA

Reporter: Cum a luat ființă ferma pe care o conduceți astăzi?

Ioan Benea: După desființarea CAP-urilor, am creat această firmă în 1992 cu mai mulți acționari, dar eu am condus-o de la început ca președinte și director general; aveam 12% din acțiuni. De la 150 ha, am ajuns la 1600 ha cultivate cu sfeclă, cartof, grâu și orzoaică.

În anul 2000, când ne aflam la apogeul profitabilității, o secetă severă ne-a adus aproape în faliment, nemaiputând oferi dividente. Am fost nevoit să fac un credit ca să plătesc datoriile la stat, credit pe care în timp l-am achitat.

Majoritatea acționarilor ne-au vândut acțiunile și am rămas doar 3 acționari: eu, soția și un partener fidel de la început. Atunci a început modernizarea. Din cauza schimbărilor climatice și a deficitului tot mai mare de apă, a trebuit să renunț la sfeclă și la cartof. 

Reporter: Și totodată, ați trecut și la cultura mare!?

Ioan Benea: După anul 2000 am introdus rapița și porumbul în zonă. Am recoltat și 6 t/ha la rapiță și 10 t/ha la porumb, ceea ce pentru Țara Bârsei este foarte bine.

La ora actuală cultiv 250 ha de porumb, 260 ha de grâu și 220 ha de rapiță, în total 730 ha, teren comasat în parcele mari, pe care le lucrez cu tractoare și utilaje tractate mari, având rentabilitate maximă.

Am lucrat cu un U650, care încă funcționează, iar primele 2 tractoare Case IH de 125 CP le-am luat încă din 2006. Astăzi avem 4 tractoare Case IH – MXM 155 Maxxum, Farmall 95 C, Puma 165, Puma 230 CVX – și 2 combine Case IH Axial-Flow: 5088 și 7240.

Reporter: Ce v-a determinat să alegeți utilaje Case IH și nu alte mărci?

Ioan Benea: M-am îndrăgostit de Case IH pentru că am avut cele mai puține probleme cu aceste tractoare. Când mi-am dorit un utilaj nou, am testat personal mai multe tractoare moderne. În final m-am convins că acest brand bate tot. De exemplu, tractorul Case IH MXM155 Maxxum de 125 CP din 2006 are peste 19.000 ore de funcționare, celălalt l-am dat buy-back când am cumpărat următorul tractor.

Un factor decisiv în extinderea colaborării cu Titan Machinery l-a avut și relația mea cu George Stanson – Business Manager la CNH Industrial.

În fermă lucrăm cu doi mecanizatori foarte buni, care sunt specialiști în exploatarea acestor utilaje, pentru că nu mai poți face agricultură la ora actuală cu “tractoriști”.

La ferma lui Ioan Benea 3_b

George Stanson – Business Manager la CNH Industrial și Ioan Benea

Reporter: Am văzut în curte tamburi. Aveți și teren la irigat?

Ioan Benea: Nu mai irigăm deoarece nu avem sursă de apă. Avem câțiva tamburi pe care i-am folosit mai demult, fiind nevoit să irig cu apă potabilă la prețul de atunci doar pentru a salva sămânța de cartof, nu pentru producție.

Am avea mare nevoie de irigare în acest platou al Țării Bârsei. Astăzi putem face un sistem modern de irigare. Chiar am plătit un studiu de fezabilitate de 8000 lei, dar dosarul a murit prin sertarele ministerului.

Clima s-a schimbat foarte mult. Pe vremuri aveam circa 550 de litri pe sezon, suficient pentru sfeclă și cartof – mare consumator de apă. Iar precipitațiile erau repartizate destul de uniform în timpul vegetației. Astăzi, poate cad 100 de litri astăzi, mult și izolat, apoi niciun strop o perioadă lungă. Degeaba torni 200 litri odată, care poate distruge cultura, și după aceea, 3 luni de zile, nu vezi o picătură de apă. Acum în perioada de vegetație am ajuns la maxim 250 litri.

Timpul de execuție al unor lucrări este foarte comprimat, pentru că ba este soare, ba este prăpăd, iar în aceste condiții trebuie să faci anumite lucrări într-un timp extraordinar de scurt. Oameni nu sunt prea mulți, ca atare trebuie să faci maximum de randament în perioade minime, mai ales când folosești și utilaje de ultimă generație. Eu prefer să investesc decât să scot dividende și să mă distrez.

 La ferma lui Ioan Benea 2_b

Reporter: Cum apreciați acest an agricol în contextul geo-politic care a generat creșterea prețurilor?

Ioan Benea: Anul acesta poate să fie unul profitabil, pentru că am făcut achiziții potrivite, cu costuri mai mici, până acum. Însă la prețul la care a ajuns motorina, mă îngrozesc până unde vor ajunge costurile.

Nu am făcut contracte futures nici la rapiță, nici la grâu. Eu nu vând grâul la recoltare, îl depozitez, pentru a nu sta după camioane. După aceea este timp de vânzare, în funcție de cum îmi convine prețul. Porumbul deocamdată este iarbă, până nu-l vedem în hambar, nu ne putem pronunța. Avem și asigurări.

 Reporter: Cum vedeți influența tehnicii de recoltat asupra recoltelor realizate?

Ioan Benea: Brandul Case IH este numărul 1. La combine, aprecierea o face specialistul care vede greșelile pe care le-a făcut personal la tratament, atunci când trece prin lan, brazdă cu brazdă. Totul se vede în combină. Apoi văd furnizorii de semințe calitatea și rezultatele produselor lor. Calitatea recoltei mai rezultă poate și din eficiența erbicidelor aplicate. Dar calitatea recoltei este dată în primul rând de performanța combinelor. Combina cea mare – Case IH Axial-Flow 7240 – este excepțională, avem sub 1% corpuri străine la rapiță și nu mai discutăm despre pierderi, care sunt minime.

Și consumul mă surprinde. Mă costă hectarul de tratat 0,7 litri de motorină la hectar.

Orele de funcționare dintre revizii nu le depășim niciodată. Totul este disciplinat, am toate datele înregistrate în calculator. Toate reviziile se fac la reprezentanță, numai cu piese de origine. La sfârșit de săptămână curățăm toate utilajele. Orele de funcționare sunt întinse la maxim.

la ferma lui Ioan Benea 4_b

Reporter: Ce planuri de viitor aveți?

Ioan Benea: Nu am interes să mă dezvolt; vreau să le ofer oamenilor mei timp să trăiască, pentru că muncesc foarte mult. Dacă vrei să ai utilaje în orice moment apte, curate, funcționale 100%, și ei trebuie să fie 100% apți, pentru că sunt oameni.

O COLABORARE DE LA BINE-N SUS

”Colaborarea cu Titan Machinery este de la foarte bine în sus. Sunt prompți și au în mine un client care știe să prezinte aceste utilaje și știe să le exploateze ca să arate bine. Colaborăm foarte bine cu Reprezentanța de la Brașov, inclusiv cu Ionuț Oltean (n.r. Manager de Zonă Titan Machinery România), pe care doresc să-l onorez cu o vânzare mai substanțială”, afirmă Ioan Benea.

la ferma lui Ioan Benea 5_b

 

PROFIL DE MECANIZATOR

Am discutat și cu Dorin Chiriac, unul dintre cei doi frați mecanizatori ai fermei: ”Tatăl meu a fost primul tractorist din această fermă, iar eu și cu fratele meu am crescut de mici aici. Tractoarele Case IH sunt ca tancurile, pare că nu au moarte. Numai cu acest Case IH MXM 125 am făcut aproape 20.000 de ore. I-am schimbat doar piulițele de la grupuri, semering, compresorul de aer, pompa de injecție și injectoarele la 8800 de ore.

Combinele sunt extraordinare, nu avem spargeri, pleavă, pierderile sunt minime. Mitul că sunt foarte bune numai la porumb este greșit. E la fel de bună și la semințe mici. La porumb combina se reglează aproape singură și scoate recolta curată fără să-i faci aproape nimic. La rapiță și la grâu trebuie să faci anumite reglaje”. la ferma lui Ioan Benea - Dorin Chiriac_b

Dorin Chiriac

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →