Cea de-a şasea ediţie a Congresului anual internaţional „De la fermieri pentru fermieri”, organizat de către Asociaţia Producătorilor de Porumb din România (APPR), a avut loc pe 11 februarie într-un format cu totul inedit, adaptat vremurilor pe care le trăim, cu doar câţiva invitaţi într-un studio amenajat şi o transmisie live prin intermediul platformelor de socializare digitale la care au avut acces sute de persoane. Deşi, orice s-ar spune, lipsa interacţiunii faţă în faţă nu poate fi compensată cu nimic, trebuie să recunosc că formatul ales de APPR a fost unul agreabil şi plin de substanţă.

Subiecte în dezbatere

Rezultatul: o platformă de dezbatere a principalelor probleme cu care se confruntă astăzi sectorul agricol din România şi nu doar o discuţie care să privească numai interesele cultivatorilor de porumb. Astfel, preţ de câteva ceasuri bune, s-a discutat despre strategia „De la fermă la consumator”, Pactul Verde european, despre eco-scheme, condiţionalităţile PAC, biodiversitate, Planul Naţional Strategic şi multe alte subiecte de actualitate.

Nicolae Sitaru avertizează!

După ce mai întâi a atras atenţia asupra impactului dezastruos pe care l-a avut seceta asupra culturilor agricole în 2020, dincolo de criza provocată de pandemie, Nicolae Sitaru, preşedintele APPR, a intrat direct în miezul discuţiei făcând câteva remarci cu privire la Politica Agricolă Comună. Printre altele, acesta a criticat dublul standard pe care autorităţile de la Bruxelles îl aplică atunci când vine vorba de culturile modificate genetic. „Consumăm de 14 ani soia modificată genetic, dar ne este interzis să o producem în România. Cred că astăzi am fi ajuns la un milion de hectare (cultivate – n.r.)”, argumenta acesta.

Sitaru a ţinut să aducă în discuţie o problemă extrem de delicată pentru mulţi fermieri. „Nu se poate produce porumb în România dacă nu este tratat bobul. Iar dacă ajungem să nu avem soluţie pentru asta, să punem ceva în locul neonicotinoidelor, probabil că producţia de porumb în România va fi serios afectată în viitor”, avertiza fermierul din Ialomiţa.

Politica de înverzire

În ceea ce priveşte Pactul Verde european, care prevede, printre altele, reducerea cu 50% a cantităţii de pesticide utilizate în agricultură şi o creştere cu 25% a suprafeţelor ecologice până în 2030, preşedintele APPR crede că sunt serioase motive de îngrijorare pentru fermierii români. „Noi suntem în prima linie, suntem de acord să mergem mai departe cu această politică de înverzire, dar să avem şi instrumentele necesare care să ne ajute în această direcţie”, spunea Sitaru.

România: grad de chimizare mult sub media europeană

Pe de altă parte, Daniel Buda, care s-a alăturat dezbaterii din biroul său de europarlamentar, ne-a transmis că nu ar trebui să fim atât de speriaţi de obligativitatea reducerii cantităţilor de substanţe chimice întrucât măsura se va aplica la nivelul fiecărui stat membru. Iar faptul că România se află mult sub media europeană, asta înseamnă că nu ar trebui să ne afecteze prea mult. În acelaşi timp, remarca el, trebuie să venim cu măsuri inovatoare în agricultură, pornind de la banala chestiune a rotaţiei culturilor şi până la necesitatea de a investi în cercetare, astfel încât să ajungem la un nivel ridicat de productivitate comparativ cu Franţa!

Green Deal înseamnă o sumă de oportunităţi

Acest Green Deal trebuie să fie văzut ca o oportunitate pentru fermieri şi nicidecum o împovărare a acestora cu noi condiţionalităţi pe care să le respecte în viitoarea Politică Agricolă Comună, spunea Daniel Buda dând ca exemplu 3 noi măsuri cu finanțare europeană:

1. Perdelele forestiere vor putea fi finanţate prin noua PAC astfel încât ele să devină o realitate în sectorul agricol.
2. Asigurarea riscului de secetă. Pe de altă parte, dacă discutăm despre secetă, un fenomen extrem de nociv pentru agricultură, există posibilitatea de a asigura culturile inclusiv cu resurse financiare de la nivel european, astfel încât fermierul să fie oarecum protejat în faţa acestor intemperii.
3. Culturile proteice. „Nu în ultimul rând, trebuie să ne asigurăm că importurile din afara Uniunii Europene îndeplinesc aceleaşi standarde de calitate. Soia modificată genetic este un subiect care ne frământă în special pe noi românii iar, sub acest aspect, Parlamentul European a prevăzut pe mai departe acordarea unui sprijin cuplat consistent care este posibil chiar să crească pentru culturile proteice”, ne-a asigurat vicepreşedintele comisiei de agricultură din Parlamentul European.

Riscul de a pierde banii pentru eco-scheme

Dacă până acum s-a vorbit de un procent de 30% alocare obligatorie din anvelopa Pilonului I pentru eco-scheme, conform Parlamentului European, în timp ce Consiliul ar susţine o alocare mai mică, de numai 20%, Daniel Buda crede că s-ar putea ajunge la 25% în urma negocierilor şi va exista o perioadă de graţie de doi ani, timp în care se va învăţa aplicarea acestor scheme ecologice.

Prezent fizic la evenimentul organizat de APPR, ministrul Adrian Oros a recunoscut că ar prefera cele 20 de procente, tocmai în ideea că, fiind nişte măsuri noi, plătite din Pilonul I, există riscul ca fermierii să nu aplice la aceste scheme şi banii să se piardă, în cazul în care acestea vor fi obligatorii pentru statul membru, dar voluntare pentru fermieri. „Discutăm de o sumă între 300 şi 400 milioane de euro anual, în funcţie de procentul care va fi stabilit în urma negocierilor din trialog. De aceea este foarte important ca aceste eco-scheme să se plieze şi pe nevoi, pe ceea ce se vrea prin acest Pact ecologic european, dar în acelaşi timp să fie acceptate, înţelese şi accesate de către fermieri”, a precizat ministrul Agriculturii.
Acesta a vorbit şi despre importanţa consolidării fermelor mici pentru integrarea lor în mecanismele de piaţă, dar şi despre provocările legate de fenomenul de abandon şi îmbătrânire a celor care lucrează în agricultură.

Ce vrea Bruxelles-ul? Sustenabilitate și inovare

Aflat în mijlocul discuţiilor la Bruxelles şi a negocierilor privind reforma PAC, în calitatea sa de director adjunct al DG-Agri, Mihail Dumitru a declarat că Pactul Verde şi cele două strategii – De la femă la furculiţă şi de Biodiversitate – nu vin să înlocuiască noua politică agricolă europeană. „Noul PAC pentru perioada 2021-2027 a venit cu o agendă foarte ambiţioasă şi cu iniţiative-cheie, între care Pactul Verde european, care este noua strategie de creştere durabilă pe care Uniunea Europeană şi-o propune pentru a atinge obiectivul unei creşteri neutre în carbon până în 2050. Iar această strategie de creştere se bazează pe o tranziţie verde, o tranziţie bazată pe sustenabilitate şi pe inovare şi cercetare în special”, a declarat Dumitru.

Click AICI și urmărește înregistrarea video a evenimentului APPR „De la fermieri pentru fermieri”!