În sezoanele „musonice”, când cad precipitaţii, uneori de aproape 300 litri/mp, este dezastru: staţiile de desecare, cârpite şi cu motoare ce trebuiau de mult casate, abia fac faţă la evacuarea surplusului de apă din incinta îndiguită! Atunci se mobilizează utilajele grele la săpat şanţuri şi rigole pentru a drena excesul de umiditate…
Dar în anii normali, recoltele aduc zâmbetul pe feţele arse de soare şi bătute de vânt ale fermierilor. În campaniile de seceriş aceştia nu culeg mai puţin de 6 tone per hectar la grâu, de 3,5 tone/ha la soia, de 4 tone/ha la floarea-soarelui şi mazăre, iar porumbul cu doi ştiuleţi pe tulpină înalţă producţia de boabe la peste 12 tone/ha.
Inginerul Dumitru Bujoreanu are contracte de arendă cu proprietarii locali pentru 400 ha. Pe un sfert din suprafaţă pune culturi semincere, pentru că sunt mult mai bine plătite şi devin mai profitabile decât culturile comerciale. Aproape că nu există specie din principalele plante agricole (grâu, orz, orzoaică, floare, porumb, soia sau mazăre) care să nu producă sămânţă aici.
În toamnă, la înfiinţarea culturilor, s-a lucrat destul de anevoios. La arătură, după grâu, tractoarele de mare putere trosneau din toate încheieturile, dislocând bolovani cât roata combinei. Consumul de motorină pe hectar a depăşit 50 de litri. „Am o solă nisipoasă unde grâul este frumos, dar şi parcele pe care cultura este ceva mai slabă şi neuniformă. Orzul pentru bere a plecat bine în vegetaţie. În total, am semănat 100 de hectare cu cereale păioase de toamnă. Rapiţă nu am în cultură pentru că nu s-a putut pune. Nu am putut pregăti corespunzător terenul din cauza bolovanilor. Nu am vrut să risc. Ploile au venit mult mai târziu, după ce arasem au căzut 80 de litri per mp”, a precizat cultivatorul gălăţean.
„Vând la recoltare pentru a avea capital de lucru!”
Dumitru Bujoreanu nu este destul de încântat să construiască spaţii de depozitare de tip siloz. Are o viziune pragmatică în această privinţă. Fermierul preferă să vândă la recoltare, dar când simte că e momentul, încheie contracte futures pentru anumite cantităţi. Aşa a comercializat întreaga producţie de floarea-soarelui la 1,43 lei kilogramul, în condiţiile în care a obţinut o medie la hectar de peste 3,2 tone. La celelalte culturi a reuşit să prindă conjuncturi favorabile de preţ: 53 de bani la grâu şi cam tot atât la porumb, aproape un leu la mazăre şi peste un leu la soia.
La început de decembrie a recoltat porumbul cultură dublă, pus după păioase pe o parcelă de vreo 20 ha. Combina a strâns mai bine de 8.000 kg de boabe la hectar. Fermierul a fost destul de mulţumit.
Dumitru Bujoreanu este nevoit să vândă recolta pentru a face repede capital de lucru. Dar şi dintr-un alt motiv: trebuie să plătească arenda proprietarilor de teren, care a depăşit 1.100 lei pe hectar.
Dar, cu toate acestea, de la Revoluţie încoace, cultivatorul gălăţean ştie să facă producţii bune în incinta îndiguită dintre Prut şi Dunăre, recolte care îl scot întotdeauna la mal şi-i oferă depline satisfacţii.
„Dacă se strică treaba în agricultură, nu este nimeni dispus să-ţi cumpere halele, silozurile, deci rămâi cu construcţia. Trebuie să faci proiecte (de investiţii – n.r.) pe lucruri vandabile, pe maşini şi utilaje, să le poţi «mărita» mai uşor dacă va fi cazul!”
MECANIZARE DE LA A LA Z!
Inginerul Dumitru Bujoreanu se mândreşte cu partea de mecanizare din ferma sa; totul este nou de A la Z! „Mai am anul viitor (2018 – n.r.) de plătit rată plină şi în 2019 rată reziduală pentru tractoarele luate pe două proiecte cu finanţare europeană: primul cu valoarea de 165.000 euro, al doilea de 350.000 de euro. Numai anul acesta (2017 – n.r.) a trebuit să dau 340 mii lei la instituţiile creditoare”, a explicat fermierul. Acesta şi-a înzestrat parcul de maşini şi utilaje agricole cu două tractoare, cu freză, pluguri, semănatori pentru cereale păioase şi prăşitoare, maşină pentru tratamente şi combină Claas. Suficient pentru a lucra repede şi bine câmpul.
De curând a început să lucreze la un alt proiect cu finanţare europeană tot pentru utilaje. Ar mai avea nevoie de încă două tractoare: unul de 200 CP şi un altul de numai 80 CP.
Un articol publicat în revista Ferma nr. 1/206 (ediţia 1-31 ianuarie 2018)
