În Dobrogea, pe terenurile companiei First Grain din comuna constănţeană Amzacea, formaţia de combine aduna producţia de răsărită de pe ultimele suprafeţe. “În cursul zilei de astăzi – 22 august – vom închide “dosarul florii-soarelui 2017”. Sper să ne închidem cu o medie de 3 tone, pe suprafaţa cultivată de 262 de hectare, în condiţiile unei secete cvasipermanente, însoţită de temperaturi de 37-38 grade Celsius. Dar sunt mulţumit şi cu 3.000 kg la ha; evident că ţinta era alta, cea pe care am avut-o în anii din urmă, dar, iată, condiţiile climatice şi-au pus amprenta asupra nivelului de producţie”, ne-a declarat pentru revista-ferma.ro, dr. ing. Dumitru Manole, proprietarul First Grain, una dintre companiile de elită situată printre primele locuri în topul judeţean al firmelor de profil.
Recoltarea, o lucrare atent controlată până în ultima zi
Aşa cum o face an de an în fiecare zi a campaniilor agricole, fermierul coordona atent calitatea lucrării de recoltare a maşinilor conduse cu multă iscusinţă de către doi dintre cei mai pricepuţi mecanizatori agricoli pe care îi are unitatea First Grain, – Marian Vrăbiescu şi George Ganea. În sola din „largul” comunei Amzacea au fost cultivaţi hibrizii SY Neostar CLP, de la Syngenta, un produs stabil, adaptat tehnologiei Clearfield Plus, ce tolerează bine stresul climatic, şi ES Terramis CL (de la compania Eruralis), un produs linoleic de ultimă generaţie, semitardiv, creat să ofere rezistenţă genetică la Orobanche rasa F, cu sistemul de producţie Clearfield, având un profil fitosanitar extrem de bun şi toleranţă ridicată la stresul climatic, specific zonei de sud şi sud-est a ţării.
Pregătirea terenului pentru păioasele de toamnă
„În paralel, am terminat de pregătit terenul pe 400 ha după grâu. Din pricina condiţiilor de lucru, o parte am decis să scarificăm, iar o parte s-o arăm. Acum, avem angajată în câmp o formaţie de lucru pentru prelucrarea solului după recoltarea culturii de floarea-soarelui. Întrucât nu se poate ara, folosim un disc agresiv care execută mărunţirea tulpinelor şi încorporarea tocăturii vegetale în sol”, a precizat cunoscutul fermier constănţean.
Schimbări în structura de producţie: extinderea suprafeţelor de leguminoase
În ultimii ani, presat de schimbările climaterice, Dumitru Manole a fost nevoit să umble niţel la structura de producţie a fermei în suprafaţă de 800 hectare de teren arabil. “Noi nu nu semănăm rapiţă pentru că e o cultură de risc pentru zona noastră. Din primăvară, am gândit să reducem suprafaţa de floarea-soarelui că nu mai putem controla cele şapte boli ale culturii, dar şi pentru faptul că nu putem realiza o rotaţie optimă a culturilor, astfel că vom pune mai mult leguminoase”, a susţinut fermierul constănţean.
Floarea-soarelui îşi micşorează… pălăria!
De fapt, această decizie a fost explicată de Dumitru Manole şi cu prilejul primei ediţii a conferinţei dedicată schimbărilor climatice – o provocare pentru spaţiul agricol dobrogean. „Suprafaţa de floarea-soarelui în judeţul Constanţa are o pondere de 22,1 la sută. În aceste condiţii, noi nu mai putem respecta ceea ce am învăţat – rotaţia culturilor. De fapt, în cazul de faţă, rotaţia culturii de floarea-soarelui. Se seamănă floarea-soarelui la doi-trei ani prin rotaţie. Avem o serie întreagă de agenţi de dăunare pe care nu-i mai putem stăpâni sau, chiar dacă-i stăpânim, trebuie să aplicăm tratamentele la timp. În această situaţie, eu, într-o dinamică de 15 ani, am început să fac diverse teste şi nu mai semăn floarea-soarelui în perioada 5-15 aprilie, ci începând cu 9-10 martie. După ce testez temperatura din sol, eu mă apuc de semănat floarea-soarelui”.
Porumbul, „proba de foc” a schimbărilor climatice!
Aşadar, în ferma First Grain din Amzacea se va reduce suprafaţa de floare şi de va extinde în cultură pe o suprafaţă mai mare soia şi mazărea. Şi, evident, porumbul pe care, „în august 2017, eu îl consider „proba de foc” a schimbărilor climatice”, după cum susţine fermierul constănţean.
Potrivit spuselor specialistului, în zilele următoare va începe recoltarea porumbului. Producţia, medie după estimările finale, ar fi cam de 7-8 tone la hectar.
„Sunt satisfăcut că nu ies pe pierdere!”
„Sunt satisfăcut, nu mulţumit şi nici foarte mulţumit, că în aceste condiţii climatice vitrige, reuşim să realizăm profit şi nu dăm pierdere. Sigur nivelul lui va fi mult mai mic decât în anii normali”, a concluzionat dr. ing. Dumitru Manole.
