Când am vorbit cu el, tânărul agronom Raul Mărunţoiu era în mijlocul unei tarlale de orz, monitoriza cultura. „În jurul datei de 15 iunie cred că voi intra cu combinele în lan. Din punctul meu de vedere, la mine în fermă, anul acesta, orzul va fi cultura-regină şi cultura câştigătoare”, ne-a declarat bucuros tânărul fermier.
Orz semănat mai târziu, după ce s-a însămânţat grâul
Are semănată o suprafaţă de aproximativ 250 de hectare, în tarlale relativ compacte. „Este prima dată de când şi tata, inginer agronom cu vechi stagii în agricultură, şi eu, de când am preluat ferma, am semănat orzul după cultura de grâu! Eu am schimbat pentru am observat că an de an plantele se îmbolnăveau foarte urât, încă din toamnă! Aveam probleme cu Rhyncosporium secalis(arsura frunzelor de orz), cu Pyrenophora graminea (sfâşierea frunzelor), nu mai vorbesc de rugini. Interveneam cu nişte soluţii cu concentraţie mai mare, controlau patogenii, dar băga şi planta în stres”, a susţinut Raul Mărunţoiu.
Măsura luată a fost nemaipomenită! A intervenit doar cu două tratamente la orz; primul a constat într-un erbicid cu două substanţe active, un fungicid pe bază de tebuconazol şi un îngrăşământ foliar. Iar în T2 a aplicat un fungicid cu metrafenonă ca să nu apară făinarea şi încă un biostimulator! Nu a utilizat insecticide pentru că nu a fost cazul, deşi, a observat un atac al cărăbuşilor cerealelor (Anisoplia sp.), dăunători secundari, care nu au atins nici pe departe pragul de dăunare economic.
Cultura câştigătoare, dar cu preţ de comercializare scăzut!
„Deci, cultura arată foarte bine, densitatea este foarte bună, spicul este format, frunza stindard încă mai are puţin verde, avem boabe în spic până sus, spre deosebire de grâu care a avortat. Făcând socoteala la cât am cheltuit, ce producţie se preconizează să obţin, pot afirma că orzul e cultura câştigătoare la anul ăsta la mine pe zonă. Acum că preţul este unul de mizerie şi de batjocură, este partea a doua. Noi ca tehnologie la orz am reuşit!”, a precizat constănţeanul.
Acesta a folosit exclusiv genetică românească, soiul Artemis, categorie biologică C1, produsă în fermă din lot de bază cumpărat anul trecut de la Staţiunea Valul lui Traian. Este foarte mulţumit, îl are de foarte mulţi ani, e perfect aclimatizat pentru zona Săcele şi rezistă foarte bine la secetă.
Lanurile sunt uniforme, parcă-s trase „la aţă” şi, deşi talia este destul de înaltă, nu e nicio singură vatră de plante căzute!
„Nu mai fac evaluări!”
Întrebat de estimarea producţiei, fermierul devine extrem de prudent: „Nu mai fac evaluări! Este încă incertitudine, se anunţă ultimele episoade de ploi pe ţară, pe noi ne-au ocolit din nou, au căzut doar 5 litri pe mp… Acum se preconizează să vină o perioadă când temperatura va urca foarte abrupt, vine arşiţa, şi nu ştiu exact cât se va mai strânge bobul, cu cât se va şiştăvi… cel mai grăitor o să spună combinele în câteva zile. ”
Grâul, o cultură un pic dezamăgitoare!
În structura de culturi, Raul Mărunţoiu are 600 de hectare de grâu Glosa şi Avenue, 300 ha de rapiţă din gama Invigor (InV1166CL) de la BASF, DK ImaretCL şi DK Impression CL, de la Dekalb.
De asemenea, cultivă soiul Volt de mazăre pe 90 de hectare, iar în secundar 40 ha de floarea soarelui şi 45 de porumb.
„Grâul e un pic dezamăgitor anul acesta, e într-o suferinţă fantastică de apă, în momentul de faţă el nu mai are frunze verzi, frunza stindard e terminată. Avem o mare problemă cu sterilitatea, am sole întregi cu plante al căror spic nu are destule boabe, o treime din ele sunt avortate. Cauza principală – lipsa apei, deşi spicul sterp dă semnele unui atac de muscă! La păioase, dăunătorii ne-au ocolit: nici Eurygasterul sp nu e prezent, deşi sunt în lapte ceară, nu avem ploşniţă, păduchi şi nici tripşi, doar ceva cărăbuşi, dar nu justifică intervenţia!”, a explicat producătorul agricol.
Fermierul recunoaşte că a avut probleme cu buruienile pentru că iarna a fost destul de ciudată: anormal de caldă; urmată de frig la început de martie şi iar foarte cald.
„Eu pe 8 martie am intrat prima dată la erbicidat la grâu pentru că aveam sole infestate foarte urât. În aprilie a fost un alt val de frig care a generat cel de-al un al doilea val de buruieni foarte puternic şi a trebuit să intervin, iarăşi, cu erbicid; cultura s-a stresat că nu a avut apă şi de aici şi consecinţele care au decurs”, a precizat el.
Rapiţa cu un ochi râde, cu celălalt plânge!
Potrivit acestuia, dacă te uiţi în câmpurile de rapiţa, cu un ochi râzi, iar cu celălalt îşi vinde să plângi! „Rapiţa pe care o am pe partea de vest a zonei mele de activitate agricolă e foarte frumoasă, arată foarte bine, în schimb pe partea est, pe circa 100 ha, avem o pagubă mare, mare de tot! Am avut invazie infernală de dăunători şi, deşi am aplicat de patru ori cu insecticid (trei produse de contact cu substanţe active diferite şi unul sistemic), tot nu am putut controla cultura. E primul an când păţesc aşa ceva, aveam câte 20-25 de omizi pe plantă, nu ştiu dacă mai iau o tonă la hectar”, este îngrijorat fermierul care s-a declarat mulţumit de mazăre: e de talie înaltă, cu 3-4 păstăi pe plantă şi o bună densitate.
Marea durere: preţuri de mizerie!
„Anul ăsta nu am făcut contract la nimic pentru că de fiecare dată când mi-am dorit sunam şi primeam un preţ mic, mai mic, mai mic… Aşa că nu am mai avut apetit să mai contractez, plus că seceta s-a instalat devreme şi culturile se uscau de la o zi la alta! Am zis să merg pe precauţie, o să văd ce va fi la recoltare, dar va fi un an dificil prin prisma preţurilor care au căzut nepermis de mult!”, a oftat cultivatorul.
Ofertele de preţ primite sunt de… mizerie, consideră el,: 900 de lei tona de grâul pentru panificaţie, 780 tona de orz, 1.650 lei/tonă floarea soarelui, 1.670 lei/tonă rapiţa, 880 de lei tona de porumb, iar la mazăre nu a primit preţ!!
Maşinile – gata de recoltat!
În ferma Mărunţoiu de la Săcele orzul aşteaptă combinele să intre în lanurile coapte. Chiar înainte de Rusalii, combainierii au terminat de revizuit, reparat şi reglat utilajele. Ca în fiecare an, campania de recoltare va debuta cu cele patru combine (trei de producţie Claas şi una Masey Ferguson) bine puse la punct, conduse de patru operatori agricoli cu mare experienţă şi pricepere: Adrian Constantin Cuculeac, Ionuţ Maxim, Dănuţ Albu şi Mihai Tinichigiu.
Roadă bogată!
Marian MUŞAT