Rapița a dat producții spectaculoase în ferma lui Alexandru Simon, dar orzul e cea mai profitabilă cultură în 2026.

În timp ce mulți fermieri încă speră într-un an mai bun pentru porumb și floarea-soarelui, Alexandru Simon, tânăr agronom din Valea Argovei (județul Călărași), a luat o decizie care părea de neconceput în Bărăgan: de patru ani nu mai seamănă porumb, iar de trei ani a renunțat și la floarea-soarelui.

Seceta repetată l-a obligat să-și regândească întreaga strategie, iar astăzi mizează exclusiv pe orz, grâu și rapiță. Rezultatul? Producții care îi confirmă alegerea.

„Porumbul l-am scos din fermă. Floarea-soarelui la fel” – spune mulțumit Alexandru Simon.

În ferma Stimex, de peste 300 de hectare, cultura mare înseamnă acum doar cereale păioase și rapiță.

Alexandru Simon: „Ultima dată am avut porumb în 2022. Floarea-soarelui am cultivat ultima dată în 2023. Decizia am luat-o după anii secetoși. Nu mai puteam susține riscul la culturile prășitoare.”

RENUNȚAREA LA DOUĂ CULTURI DE BAZĂ A COMPLICAT ROTAȚIA

Însă Alexandru Simon spune că a compensat prin tehnologii mai performante și produse de protecție de ultimă generație.

„Facem o rotație mai scurtă: după cereale vine rapița, iar după rapiță revenim cu cereale. Investim mai mult în tratamente și erbicide de calitate, astfel încât să ținem sub control buruienile și bolile”, explică fermierul.

ANUL REVENIRII DUPĂ SECETĂ

2026 este primul sezon din ultimii cinci în care ferma revine la producții foarte bune.

• La orz, media pe întreaga suprafață de aproape 75 hectare este de 8500 kg/ha.

„Cred că este primul an din ultimii cinci în care ieșim cu o asemenea medie. După anii de secetă, este un rezultat foarte bun”, precizează Alexandru Simon.

• Și grâul confirmă potențialul fermei.

Primul soi recoltat a închis la aproximativ 8,5 tone/ha, iar înainte de ploile din ultimele săptămâni depășea chiar 9 tone/ha. „Sper să rămânem la o medie de cel puțin 8,5 tone la hectar”, a punctat călărășeanul.

RAPIȚA A DAT PRODUCȚII SPECTACULOASE: DE LA 2,5, LA APROAPE 5 TONE LA HECTAR

Surpriza vine însă din cultura de rapiță. Pe parcelele puternic îmburuienate, producția a coborât la 2.500 kg/ha, însă acolo unde cultura a rămas curată, rezultatele au fost spectaculoase.

Alexandru Simon: „Am avut parcele cu 4.500 și chiar 4.800 kg/ha. Diferența a făcut-o gradul de îmburuienare.”

Întreaga producție este deja contractată la prețuri cuprinse între 2.400 și 2.550 lei/tonă, superioare celor din sezonul trecut.

ORZUL ESTE CULTURA CEA MAI PROFITABILĂ

În opinia fermierului, raportul dintre costuri și venituri face din orz cultura vedetă a acestui sezon.

Costurile directe sunt estimate la:

• orz: aproximativ 1.800 lei/ha;
• grâu: aproximativ 2.000 lei/ha;
• rapiță: 2.600-2.700 lei/ha.

„La momentul de față, cred că orzul este cultura cea mai profitabilă”, spune Alexandru Simon.

CITEȘTE ȘI: DANIEL GROSZ: Tot mai mulţi fermieri renunţă la porumb în favoarea orzului!

PROBLEMA NU MAI ESTE SECETA. SUNT BURUIENILE

Paradoxal, cea mai mare provocare din fermă nu mai sunt bolile sau dăunătorii.

„Avem din ce în ce mai mari probleme cu buruienile. Tocmai pentru că rotația este mai scurtă și nu mai putem respecta asolamentul ca la carte.”

În ultimii ani și-a făcut apariția și Vulpia myuros, o buruiană graminee invazivă care creează dificultăți tot mai mari în culturile de cereale păioase.

FĂRĂ IRIGAȚII, DAR CU TEHNOLOGIE MODERNĂ

Ferma Stimex lucrează peste 300 de hectare în zona Valea Argovei-Lehliu și utilizează tehnologie modernă, inclusiv semănat strip-till cu semănătoare Horsch Focus.

Deși dispune de utilaje performante, Alexandru Simon spune că nu intenționează să investească în irigații.

„Nu avem apă pe canale, iar irigarea din puțuri nu mi se pare o soluție. Dacă ar fi să schimb ceva, ar fi doar combina, pentru una mai mare, ca să putem recolta mai repede într-o perioadă tot mai scurtă și cu vreme foarte capricioasă” – Alexandru Simon.

FERTILIZAREA FACE DIFERENȚA

Tânărul agronom consideră că fertilizarea rămâne decisivă pentru nivelul producțiilor, însă trebuie adaptată atât la cartările agrochimice, cât și la regimul precipitațiilor.

În fermă se aplică aproximativ 120 kg substanță activă de azot la grâu și rapiță și 100 kg la orz, iar fertilizarea localizată la semănat se face cu aproximativ 100 kg/ha de îngrășăminte complexe. 

DECIZII RADICALE ADAPTATE LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE

Într-o zonă în care porumbul și floarea-soarelui reprezentau, până nu demult, simbolurile agriculturii din Bărăgan, ferma condusă de Alexandru Simon demonstrează că adaptarea la schimbările climatice înseamnă uneori decizii radicale.

Renunțarea la culturile prășitoare nu a fost un pas înapoi, ci o strategie de supraviețuire economică, iar producțiile obținute în acest an arată că, uneori, agricultura viitorului începe cu renunțarea la tradițiile trecutului.