Cu timpul, ţăranul român, fără de care produsul tradiţional nu şi-ar fi păstrat calităţile şi caracteristicile, şi-a câştigat statutul binemeritat de producător tradiţional şi, din proprie iniţiativă sau împins de la spate, acesta a ieşit în lumea largă cu bucatele obţinute în gospodăria proprie.
Odată pus în faţa cumpărătorului, căruia produsul tradiţional nu-i este tocmai la îndemână, şi văzând trecerea pe care o au mărfurile sale, fermierului i-a fost lesne de înţeles ce urmează să facă: să se prezinte în faţa consumatorului cu produse atestate şi certificate şi să asigure totodată trasabilitatea materiei prime şi a produsului finit.
Unei astfel de provocări i-a răspuns cu brio un grup de producători arădeni, ale căror produse împânzesc expoziţiile din vestul ţării, dar şi saloanele şi manifestările naţionale agricole de mare anvergură.
Astfel, produse precum Pita de Pecica, Plăcinta întinsă de Turnu, Plăcinta de casă de Craiva, Salamul de Nădlac, Cârnaţii de Brad, Găluştele slovăceşti, Tăiţeii de casă şi Brânzeturile de Pecica şi de Sofronea, Vinarsul de Bîrsa, Răcia de Aldeşti, Rachiul de Groşii Noi, vinurile de Pâncota şi de Miniş, Mneria de prune de Aldeşti (magiunul) sau produsele apicole de Buteni şi de Craiva au devenit branduri naţionale cu rezonanţă până dincolo de graniţele ţării.
Mai bine organizaţi şi reprezentaţi
I-am întâlnit pe producătorii arădeni la ediţiile de anul acesta ale Vinvest şi TimAgralim de la Timişoara, de data aceasta nu ca producători individuali, ci organizaţi într-o structură bine închegată, şi anume Asociaţia producătorilor de produse tradiţionale “Arădeanca”, formată din 43 de membrii cu produse atestate sau în curs de atestare ca produs tradiţional.
“Oamenii au ajuns la concluzia că nu pot să mai înainteze dacă nu sunt organizaţi şi că au nevoie de o reprezentare, de cineva care să le organizeze ieşirea la târguri, să-i informeze în legătură cu documentaţiile care trebuie întocmite în vederea atestării produselor sau obţinerii licenţelor de fabricaţie, să-i familiarizeze cu normele privind trasabilitatea şi originalitatea produsului, să-i consilieze, să-i ajute să-şi promoveze produsele şi să-şi apere drepturile”, ne-a explicat Marinela Petran, şefa Serviciului Comunitar de Cadastru şi Agricultură din cadrul Primăriei Oraşului Pecica, în calitate de preşedintă a Asociaţiei.
La sfârşitul ambelor manifestări, ne-am despărţit cu greu de producătorii din grupul Arădeanca, dar cu promisiunea din partea acestora că în perioada 2-4 iulie 2010 la Festivalul gastronomic “Pita de Banat” de la Timişoara, dar şi la alte expoziţii de profil, vom avea posibilitatea să le degustăm din nou minunatele produse.
La rândul nostru, promitem mai departe cititorilor revistei Ferma că în ediţiile viitoare le vom împărtăşi din mărturisirile pe care ni le fac membrii “Arădencei” atunci când, asaltaţi fiind de cumpărători la târgurile şi expoziţiile la care le dăm şi noi întâlnire, reuşesc să-şi mai tragă sufletul şi să stea de vorbă cu noi.
