Media hectarului de plantaţie e în jur de 9,3 tone, reprezentând cca 30-35% din producţiile realizate în principalele ţări pomicole comunitare.

PRODUCŢII LA JUMĂTATE!

În acest an, factorul de risc – seceta pedologică – afectează în continuare producţia în pomicultură.

„Plantaţiile noi, modernizate care au sisteme de irigare supravieţuiesc în zona noastră, în vreme ce exploataţiile vechi, îmbătrânite suferă foarte mult din cauza lipsei de umiditate din sol. În mod automat, e diminuată şi cantitatea, dar şi calitatea producţiei”, ne-a declarat Lucian Florea, liderul Asociaţiei Pomicole Iteşti care reunește 7 pomicultori din zonă.

În judeţul Bacău, mai mult de 60% sunt plantaţii vechi, iar recolta de fructe este undeva la jumătatea unui sezon normal. 

SECETA A DEPRECIAT CALITATEA

„Cireşul, caisul, vişinul s-au cules, în exploataţii au mai rămas mărul şi prunul. Producţiile au fost bunişoare, însă lipsa de apă a depreciat din calitatea fructelor. Recolta de prune, deja, e spre coacere, în fenofaza de maturare şi nu mai are nici o şansă de redresare, chiar dacă va ploua. Mărul ar putea să recupereze din pierderi, doar dacă va ploua suficient de mult”, explică liderul pomicultorilor din Iteşti.         

Acesta a precizat că, din punct de vedere al presiunii bolilor şi dăunătorilor, nu au fost probleme.

PREŢURI NESCHIMBATE DE 15 ANI

Preţurile pe piaţa fructelor au rămas neschimbate de 10-15 ani, în condiţiile în care motorina, forţa de muncă, îngrăşămintele, pesticidele au crescut substanţial. „Numai în ultimii doi ani, fie că vorbim de inputuri, fie de combustibil şi energie electrică, s-au mărit de peste două ori. Or, noi, pomicultorii, trebuie să fim din ce în ce mai eficienţi, să producem cantităţi foarte mari ca să acoperim costurile de producţie şi, implicit, să avem un profit”, subliniază Lucian Florea.

Despre industrializare nici nu poate fi vorba: preţul e extrem de mic (chiar şi de 10 ori!) şi neperformant. Dacă un fermier va da producţia la fabrică, nu are nici o şansă de supravieţuire. 

AJUTOR DE STAT INSUFICIENT

Pentru a sprijini efortul livădarilor, Ministerul Agriculturii vrea să ofere producătorilor din sectorul vegetal un ajutor excepțional în cuantum de 875 lei/ha, echivalentul sumei de 176,80 euro/ha, acordat pentru minim 0,1 ha inclusiv și maxim 200 ha inclusiv.

Liderul Asociaţiei Pomicole Iteşti susţine că proiectul de act normativ nu este suficient, cel puţin pentru specia măr.

„De anul trecut în Ungaria, s-a implementat un program de susţinere a plantaţiilor vechi, în declin de producţie. Pentru ca fermierii să nu le abandoneze sau să le defrişeze, statul vecin găsit o metodă destul de viabilă: tranziţia spre sistemul de producţie eco. Sprijinul guvernamental e între 3.000 şi 4.000 euro/ha, cu condiţia ca pomicultorul să le menţină minim cinci ani”, precizează Lucian Florea.

„CÂND AM SCĂPAT DE GER, A VENIT GRINDINA!”

Dacă în anii trecuţi, îngheţurile târzii de primăvară au distrus mare parte din mugurii de rod de la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Constanţa, de astă dată dezastrul s-a numit grindină!

„Anul se anunţa a fi unul rodnic, din punct de vedere al producţiilor semnele erau de bun augur; numai că ne-a lovit grindina şi ne-a afectat 800 de tone de fructe, îndeosebi la speciile cais şi piersic. Ce am mai putut recupera am valorificat la unităţile de procesare. Preţurile au fost extrem de mici, între 1 şi 1,3 lei kilogramul”, ne-a declarat dr.ing. Ion Caplan, directorul SCDP Constanţa.

Din cauza secetei, producţia de cireşe obţinută a fost mult diminuată.

SECETA ŞI FORŢA DE MUNCĂ

În documentarea noastră am căutat să vedem care sunt problemele şi în pepiniere. “Lipsa personalului şi seceta sunt cele mai mari dificultăţi, la care s-au adăugat şi scumpirile”, ne-a declarat Ştefan Turzai, administratorul Pepinierei Aiud, judeţul Alba.

“Producţia destul de bună, efectele secetei le-am contracarat prin irigaţii; dacă nu am fi făcut-o, ar fi fost dezastru”, a precizat fermierul. 

Pomicultorul are o suprafaţă de 4 hectare în care produce toată gama de puieţi fructiferi, cu precădere speciile de prun şi măr. Deocamdată preţurile se menţin la un nivel acceptabil, există stoc de marfă şi pentru sezonul plantărilor de toamnă.

MICROLIVADA DE PRUN TRANSGENIC

La SCDP Bistiţa a fost înfiinţată prima plantaţie cu 18 pruni hibrizi androsterili derivaţi din încrucişarea dintre diferite soiuri româneşti androsterile şi prunul transgenic. Este o premieră mondială!

Anul trecut materialul selecţionat a fost înmulţit pe portaltoi convenţionali, iar în primăvară au fost plantaţi în câmpul experimental. Este reuşita unei unei munci de peste două decenii derulate de un nucleu de cercetători, coordonaţi de dr. ing. Ioan Zagrai, directorul SCDP Bistriţa.  

Unitatea a obţinut rezultate deosebite în domeniul virusologiei pomicole pe direcţiile: variabilitatea viruslui Plum pox, perfecţionarea producerii materialului săditor liber de viruşi la prun şi utilizarea biotehnologiei moderne.

Denumit HoneySweet, hibridul este autorizat pentru cultivare şi consum în SUA din 2010.

EVOLUŢIA SUPRAFEŢELOR ŞI A PRODUCŢIEI DE FRUCTE

Sursa: INS

SUPRAFEŢE ŞI PRODUCŢII PE SPECII

Sursa: INS

Speciile pomicole preponderente sunt prunul (67 mii ha, producţie de 776 mii tone) şi mărul (52 mii ha cu 551 mii tone).

În staţia de pompare modernizată se montează acum agregatele de lucru şi sistemul de irigat va fi pus în funcţiune în septembrie. Abia de atunci putem vorbi de irigaţii. Toată suprafaţa staţiunii de 227 ha va fi amenajată să combată seceta! – ION CAPLAN, Director SCDP Constanţa

Deocamdată nu mărim suprafaţa, simţim în pepinieră lipsa forţei de muncă, să vedem cum vor fi preţurile şi cererea de puieţi pe piaţă. De la toamnă, mi-aş dori să extind suprafaţa de producţie. – ŞTEFAN TURZAI, Administrator Pepiniera Aiud

Din cauza virusului Plum pox au dispărut prunii de Bistriţa, ideali pentru ţuică şi dulceaţa fără zahăr. Echipa noastră lucrează la un dosar de notificare la CE pentru autorizarea cultivării prunul transgenic în UE. – IOAN ZAGRAI, Director SCDP Bistriţa  

Ne dorim ca statul să investească mai mult în pomicultură și cu precădere în procesare, astfel încât să nu mai fim o țară care livrează produse primare, ci să devenim exportatori de produse finite, cu plus valoare. – LUCIAN FLOREA, Asociaţia Pomicolă Iteşti

un articol de

MARIAN MUŞAT