Facem aceste precizări deoarece, uneori, fermierul tinde să creadă că producția obținută ar fi doar rezultatul geneticii (hibridul) și al factorilor de mediu (în special precipitațiile), puțini fiind cei care pun în balanță și modul cum interacționează respectivul hibrid cu factorii pedologici din arealul respectiv și cu tehnologia de creștere folosită în fermă și cât de bine sunt armonizați toți acești factori de influență etc. Pe scurt, dacă hibridul este adaptat sau nu respectivului areal și tehnologiei din fermă, sau, de ce nu, dacă tehnologia de cultivare (elementul pe care fermierul îl poate influența) este potrivită cerințelor respectivului hibrid.
Cât de benefică este intensivitatea hibrizilor?
Stabilitatea este un alt parametru important după care un hibrid de porumb poate fi evaluat. Dacă un hibrid intensiv reacționează puternic la factorii de mediu sau tehnologici, hibridul caracterizat mai mult de stabilitate reacționează mai puțin la acești factori, iar de aici decurg și aspecte pozitive, și unele negative.
Despre hibrizii intensivi știm că reacționează foarte puternic la inputuri, iar dacă acestea se suprapun cu un an favorabil (ca nivel de precipitații și regim termic), atunci și rezultatele de producție încununează așteptările. Aceași hibrizi însă, loviți puternic de un factor limitativ, reacționează la fel de puternic, de această dată în cealaltă direcție, obținându-se producții mediocre sau chiar submediocre. Prin urmare, intensivitatea hibrizilor este benefică atunci când majoritatea condițiilor de tehnologie și de climă este la o cotă ridicată. Ea lovește puternic în productivitate atunci când respectivul hibrid prinde ani nefavorabili, cu secete sau arșițe puternice, sau dacă hibridul intensiv este cultivat într-o fermă cu tehnologie care nu-l poate pune în valoare.
Când devine profitabil un hibrid stabil?
Stabilitatea unui hibrid este dată pe de o parte de adaptabilitatea lui la condițiile pedoclimatice din arealul respectiv, iar pe de altă parte de rusticitatea lui, știut fiind că un hibrid cu cât este mai rustic, cu atât este mai tolerant la diverși factori de stres. Un hibrid prea stabil ar fi de nedorit în situațiile în care fermierul își propune să facă o tehnologie înaltă, dar și dacă factorii de mediu sunt foarte prielnici. În astfel de condiții un hibrid prea stabil (la care producția este mai mult rezultatul genelor și al factorilor de mediu, mai puțin a interacțiunii mediu – genotip) poate fi neprofitabil, pentru că s-ar putea ca potențialul respectivului hibrid să nu corespundă așteptărilor fermierului, nivelului de investiție și chiar să fie sub posibilitățile oferite de factorii pedoclimatici.
Un hibrid stabil zonat judicios, în funcție de istoricul climatic al zonei și de potențialul tehnologic al fermierului, aduce satisfacții prin siguranța producțiilor. Nu de puține ori un asemenea hibrid, în anii secetoși, a generat producții mult peste hibrizii intensivi performanți existenți pe piață. Spre exemplu, fermierii care au semănat KWS 2376, pe seceta anului 2012 sau chiar a anului trecut, au obținut producții mult mai ridicate comparativ cu cei care au mizat pe intensivitate în această grupă de maturitate.
Prin urmare, atât intensivitatea, cât și stabilitatea își au părțile pozitive și negative, îmbinarea celor doi parametri fiind soluția optimă pentru înlăturarea aspectelor negative și pentru cumularea celor pozitive.
Hibrizi intensivi cu stabilitate crescută
Dezideratul de a obține hibrizi care să îmbine intensivitatea cu stabilitatea este destul de greu de obținut. A ameliora cele mai performante genotipuri pentru adaptarea la condițiile concrete din România este preocuparea echipei de amelioratori KWS din România încă de la început. În plus, noi, cei din departamentul de Product Management, testăm (în paralel cu testele oficiale pentru înregistrare) în mii de parcele mici, dar și în regim de fermă, timp de cel puțin trei ani, în peste 60 de locații din România, hibrizi creați de echipa de la Alexandria și aflați în procesul de prelansare în piață. Nu rare sunt situațiile în care hibrizii înregistrați la ISTIS nu sunt avansați în comercial dacă nu trec peste strictețea testelor făcute de noi în parcele de testare și la nivel de fermă.
Anul trecut, hibrizii KWS au trecut cu rezultate foarte bune testul secetei. Spre exemplu, Kamparis, Balasco, Konfites au adus mari satisfacții atât în condiții de secetă, cât și în condiții de intensivitate. Cu certitudine, acești hibrizi întrunesc caracteristicile hibrizilor intensivi și în condiții neprielnice sunt și foarte stabili.
Nicolae LUPU
KWS Semințe – reprezentant Product Management și Agroservice pentru centrul și vestul României
SOLUȚII ADAPTATE FIECĂREI FERME
KWS Semințe, prin reprezentanții tehnici din teritoriu, încearcă să ofere soluții pentru fiecare fermă, ajutând fermierul să aleagă hibridul sau hibrizii care i se potrivesc. De asemenea, sunt alături de fermierii care doresc să facă teste pe diferiți hibrizi, astfel încât la final să poată alege hibridul care se potrivește cel mai bine nivelului tehnologic din ferma lor sau pentru ca împreună să găsească schimbările tehnologice care să pună cel mai bine în valoare un anumit hibrid.
Articol publicat in revista Ferma nr.2(163) 1-15 februarie 2016
