Producerea răsadurilor, o „industrie” de sezon

În legumicultură nu e vreme de răgaz! Pentru mulţi dintre producători, februarie este o lună încărcată cu multe activităţi derulate, mai cu seamă, în spaţiile protejate – sere şi solarii.

În răsadniţe se seamănă viitoarele culturi. Răsadurile produse în perioada decembrie – ianuarie se repică sau se plantează iar la culturile de primă apariţie (ridichi, salată, ceapă verde, pătrunjel, mărar, cele care rezistă mai bine la temperaturi scăzute şi la lumină deficitară) se aplică lucrări de întreţinere: tratamente fitosanitare, udare, aerisire… 

IARNA FUGE SPRE PRIMĂVARĂ?!

“În ultimii ani s-au decalat temperaturile scăzute spre primăvară. Practic, iarna a fugit un pic spre primăvară, când în aprilie şi început de mai vin îngheţurile. Şi înfiinţarea culturilor a fost decalată cu două şi chiar trei săptămâni în spaţii neîncălzite şi în câmp. Astfel, cultivatorii au în atenţie producerea de răsaduri sănătoase, călite şi viguroase, cu ţesuturi bine maturate, în vârstă 55-60 de zile, deşi tehnologia nouă permite realizarea şi mai devreme, la 45 de zile, cu ajutorul suporturilor nutritive, dar să facă faţă provocărilor generate de schimbările climatice”, ne-a declarat Costel Vînătoru, directorul Băncii de resurse genetice vegetale – Buzău.

DĂUNĂTORII ŞI VIROZELE, TOT MAI GREU DE CONTROLAT

Omul de ştiinţă atrage atenţia asupra faptului că legumicultura deţine recordul în ceea ce priveşte numărul cel mai mare de boli şi dăunători dintre toate ramurile agriculturii.

“S-ar putea să avem probleme mari cu dăunătorii, din cauză că nu am avut zăpezi şi temperaturi scăzute care să diminueze din populaţiile dăunătoare. Cei mai periculoşi sunt păianjenul comun, tripsul, tuta absoluta, musculiţa albă de seră, afidele.

De asemenea, nematozii din sol se combat foarte greu, cu cheltuieli mari. Am văzut că mulţi cultivatori au semnalat prezenţa acestora chiar şi în câmp, nu numai în spaţiile de cultură protejată. Şi mare atenţie la viroze – cele mai periculoase boli ale plantelor, ca şi la fuzarioză, verticilioză, cancerul tomatelor, botritys cinerea sau mană”, a punctat Costel Vînătoru.

A RENUNŢAT LA ÎNCĂLZIREA A 4.000 MP DE SOLAR

Buzoianul Claudiu Breazu, legumicultor din comuna Glodeanu Sărat, a început pregătirile la cultura de castraveţi încă din decembrie. Deşi are un hectar de solar cu posibilităţi de încălzire, din cauza costurilor foarte ridicate a renunţat să mai cultive roşii de primul ciclu. Aşa că 4.000 mp de solar îi lasă mai spre vară.     

Producătorul a ales să cultive în primul ciclu numai castraveţi, fiind convins că “Programul Tomata nu va aduce decât falimentul legumiculturii”! Şi a explicat: “Se înfiinţează foarte multă tomată, anul trecut au fost 17.000 de beneficiari. Să rămâi cu 3.000 de euro înseamnă nimic, mai ales la fermele mari! Eu puneam un hectar de tomate, dar am renunţat, din cauza viitorului nesigur: producția este foarte mare, prețurile scad pe piaţă şi intrăm în faliment”, a susţinut acesta.  

Fermierul a produs circa 25 mii de fire de castraveţi pentru o suprafaţă de 6.000 mp şi în aceste zile le repică. Costurile de producţie la răsaduri s-au dus undeva între 1,5 şi 2 lei firul. Dacă totul va merge şnur, va ieşi pe piaţă cu castraveţii la sfârşitul lunii martie.   

COSTURI MARI ŞI LA PLANTARE

Daniel Gârea, un alt cunoscut producător de legume din Glodeanu Sărat, satul Pitulicea, avea pregătită de lucru o suprafaţă de 3.700 mp de solar. „Am semănat şi suntem în faza de producere a răsadurilor de tomate, apoi va urma cultura de castraveţi pe care o înfiinţăm începând cu jumătatea lunii. Voi realiza, în total, în jur de 14.000 de fire. Costurile unui fir este de 2 lei la tomate şi 1 leu răsadul de castravete. Întrucât solarul nu este încălzit, plantarea va avea loc ceva mai târziu”, a precizat cultivatorul. Intenţionează să încălzească solarul la plantarea răsadurilor timp de 21 de zile, dar nu mai mult de o lună, din cauza costurilor mari.   

Până atunci, Daniel Gârea nu-şi vede capul de treabă. Trebuie să pregătească solariile, să cumpere folie, să verifice instalaţiile de irigat şi de încălzire. 

PRODUCE RĂSADURI CERTIFICATE

Marian Baronescu, din Perişor, judeţul Olt, un cultivator pasionat de legumicultură, şi-a propus să producă peste 100 de mii de fire de răsad din aproape toate speciile. “Suntem autorizaţi ca producători de răsaduri certificate, lucrăm numai pe bază de comenzi, dar şi pentru noi, că avem o suprafaţă de un hectar şi jumătate. Am semănat ardeioasele (kapia, ardeiul gras, ardeiul iute) şi o parte din roşii pentru clienţii care vin până în Sfintele Paşti să preia răsadurile comandate”, spune fermierul.

Acesta se pregăteşte de repicatul roşiilor extratimpurii, astfel ca la începutul lunii martie să le planteze  în solar cu o sursă de încălzire.

„Preţul este în funcţie de valoarea seminţei. Atenţie: oferim răsad de 60 de zile, viguros şi călit numai bun de pus în pământ, la 28-32 cm înălţime, folosim materie organică sterilă, perlit natural, ecologic, având capacitatea de a aera solul şi de a absorbi apa, eliberând-o în timp în sol. Preţul este între 1,5 şi peste 2 lei firul la tomatele Cherry sau specialităţi, profitul nostru fiind în medie de 30 de bani la fir”, susţine legumicultorul.