În condiţiile unui an agricol de-a dreptul bizar, fermierii au făcut tot ce le-a stat în putere pentru a limita pierderile de producţie cauzate de condiţiile meteo nefavorabile. Cu forţe noi şi cu speranţă, aceştia au demarat lucrările pentru un nou an agricol, chiar dacă natura le-a fost potrivnică şi seceta a îngreunat lucrările de înfiinţare a culturilor de toamnă.

Dincolo de stratul de zăpadă, pândeşte gerul

Prima zăpadă a iernii nu s-a lăsat prea mult aşteptată, iar culturile au intrat în repaus vegetativ adăpostite sub stratul protector de nea.

Iosif Balla, preşedintele Asociaţiei de Producători Agricoli din judeţul Cluj, a semănat în toamna anului trecut 57 ha cu grâu şi 30 ha cu triticale. “La data la care s-a aşternut zăpada, culturile erau răsărite şi cât de cât dezvoltate, dar nu înfrăţite aşa cum ar fi trebuit, cu toate că am încercat să ajut culturile cu îngrăşăminte complexe NP 12-52-0.

Anul acesta zăpada a venit mult mai devreme, comparativ cu anii trecuţi. La noi în zonă, în data de 6 decembrie zăpada era deja de o palmă. Dacă se menţine plantele vor trece cu bine de perioada iernării”, ne-a spus reprezentantul agricultorilor clujeni.

Potrivit fermierului, singurul pericol care pândeşte culturile este îngheţul. “Asta în cazul în care se topeşte zăpada căzută şi vine un ger puternic în lunile ianuarie – februarie”.

Şi la Giurgiu culturile au pornit bine în vegetaţie, plantele s-au dezvoltat corespunzător până la venirea iernii. Viorel Vărzaru, fermier din judeţul Giurgiu ne-a spus că a înfiinţat în această toamnă 160 ha de rapiţă, 160 ha de orz şi 500 ha de grâu. “Culturile au intrat bine în iarnă, înfrăţite şi suficient de dezvoltate. Pentru a avea culturi viguroase am luat măsuri încă de la pregătirea patului germinativ, am dat îngrăşăminte complexe DAP 18-46-0, circa 200 kg/ha”, spune acesta.

La jumătatea lunii decembrie, în judeţul Giurgiu stratul de zăpadă măsura în jur de zece centimetri. Suficient, spun agricultorii. Având în vedere temperaturile scăzute înregistrate la începutul lunii, zăpada le-a prins foarte bine plantelor.

În lunile geroase, agricultorii stau cu frica în sân. Aceştia se tem că topirea zăpezii şi venirea valurilor de ger şi, mai ales, a vânturilor reci şi uscate ar putea afecta serios câmpurile descoperite.

Fermierii nu-şi ascund temerile

În judeţul Teleorman, fermierii se confruntă deja cu dificultăţi. Zăpada căzută e insuficientă şi plantele au fost acoperite cu polei. Nicolae Petculescu, fermier din localitatea Băbăiţa, judeţul Teleorman a semănat 500 ha cu grâu, 50 ha cu orz şi vreo 300 ha cu rapiţă. “Grâul începuse să înfrăţească, iar rapiţa era în 4-5 frunze când s-a aşternut zăpada peste culturi. Faţă de anul trecut, sunt mulţumit de cum arată culturile, dar se putea şi mai bine”, ne-a spus fermierul.

Totuşi, acesta se arată îngrijorat de starea culturilor, date fiind experienţele nefaste din anii anteriori.“Ne aflăm la data de 18 decembrie şi stratul de zăpadă este aproape inexistent, din păcate. Ce a fost s-a viscolit, iar grâul a rămas aproape descoperit.

Mă tem foarte tare că ar putea apărea fenomenul de îngheţ şi de sufocare a plantelor. Am avut un an în care am pierdut cultura de orz în totalitate din cauza asfixierii, pentru că s-a format un polei încă din toamnă şi a ţinut o perioadă lungă de timp, aşa că în primăvară nu a mai răsărit nici un fir”, ne-a povestit Petculescu.

Potrivit agricultorului, în anumite zone din judeţul Teleorman zăpada nu este suficientă pentru a proteja culturile şi dacă temperaturile coboară sub pragul de rezistenţă biologică a plantelor la ger, fermierii riscă pierderi foarte mari.

“Ne-au salvat preţurile, altfel eram vai de capul nostru”
De altfel, agricultorii nu mai vor să repete experienţa anului trecut, când producţiile au fost neaşteptat de mici.

“Anul trecut nu am avut rezultate bune: o producţie medie la grâu de doar 1500 kg/ha, la floarea soarelui – 1200 kg/ha, iar la rapiţă, numai o minune a făcut ca în mai să plouă şi am obţinut cam 2000 kg/ha”, spune fermierul din Teleorman.

Agricultorul ialomiţean Marin Nedu a făcut un scurt bilanţ al anului agricol 2011-2012. “Despre anul 2012 putem spune doar atât: ne-au salvat preţurile, ăsta e adevărul. Altfel, eram vai de capul nostru.

La părţile mai puţin bune pot enumera: seceta care s-a instalat începând cu luna iunie şi a diminuat recoltele la toate culturile; temperaturile foarte ridicate – arşiţa din vară şi, din nou, seceta din toamnă, care ne-a creat probleme îndeosebi la pregătirea terenului”, ne-a spus acesta.

Vorbind despre aspectele pozitive ale anului încheiat, fermierul a menţionat ploile căzute în luna mai care au salvat culturile de toamnă şi o parte din cele de primăvară, precipitaţiile şi temperaturile ridicate din lunile noiembrie şi decembrie 2012, care au permis dezvoltarea culturilor la nivelul optim. La toate acestea se adaugă creşterea preţurilor care a compensat în mare parte pierderile de producţie.

La an nou… probleme vechi

Potrivit agricultorului clujean, Iosif Balla, una dintre cele mai mari probleme ale agriculturii româneşti la momentul actual este faptul că “se plăteşte pârloaga”. “Statul subvenţionează şi proprietarii care ţin terenurile nelucrate şi în acest fel creează cea mai mare concurenţă neloială. Spre exemplu, un agricultor care lucrează, are utilaje, are angajaţi, credite şi care riscă foarte mult primeşte cu 120 lei/ha mai mult decât cel care ţine terenul nelucrat”, ne-a explicat Iosif Balla.

„Bătaia de joc de 100 lei/ha, limitată la zece hectare, a fost o cuponiadă. De fapt, ne costă 3000 lei înfiinţarea unui hectar de cultură şi tu vii să-i dai omului 100 lei!?
Nicolae Petculescu, fermier din judeţul Teleorman

Şi fermierul teleormănean, Nicolae Petculescu, a amintit o serie de subiecte “fierbinţi” ale agriculturii româneşti. Una dintre ele ar fi cea legată de motorina mult prea scumpă pentru lucrările din agricultură. “Nu se întâmplă nimic cu acciza, de la data stabilirii la valoarea de 1 leu/kg, când preţul motorinei era de 3 lei/litru, şi până acum, când plătim 6 lei/litru de motorină, acciza rambursată a rămas aceeaşi”, spune acesta.

Referitor la sistemele de irigaţii, agricultorii şi-au pierdut orice speranţă. “Nu ştiu cât de mult ne mai ajută sistemele de irigaţii având în vedere preţurile mari la apă. Sigur că în unele zone ar fi bine să se remedieze situaţia, dar la noi nu se mai poate face nimic pentru că întreaga reţea a fost furată. Nu ştiu cine ar mai putea reînfiinţa sistemul de irigaţii de aici pe sărăcia asta”, afirmă cu amărăciune Petculescu.   

Înstrăinarea terenurilor

“Un cadru legislativ mai complet în ceea ce priveşte exploatarea terenurilor agricole, funcţionarea cadastrului, care este jalnică la ora asta, şi limitarea accesului la cumpărarea terenurilor agricole româneşti de către străini”, ar fi câteva dintre măsurile de redresare a agriculturii, în opinia lui Marin Nedu. 

Potrivit acestuia, înstrăinarea terenurilor ar putea crea o problemă naţională în contextul în care alte ţări nu permit acest lucru şi se apropie termenul la care va expira interdicţia pentru România. “Condiţia fundamentală a existenţei fiecărei naţiuni este păstrarea pământului strămoşesc”, conchide fermierul.