Care sunt provocările agriculturii româneşti în ochii Comsiei Europene?
Roger Waite: Întâi de toate, România trebuie să-şi aducă aportul, pe lângă celelalte state europene, la elaborarea viitoarei Politici Agricole Comune. După cum se ştie, în prezent avem trei obiective principale. Securitatea alimentară este poate cel mai important dintre ele, apoi trebuie să ne asigurăm că gestionăm cum trebuie resursele naturale astfel încât să producem în mod sustenabil, iar în al treilea rând se pune problema menţinerii teritoriului în zonele rurale.
În unele ţări, cum este şi cazul României, sunt şi alte aspecte de abordat, precum creşterea competitivităţii, în timp ce în alte state sunt pretenţii legate de mediu. Fiecare regiune din Europa are, de altfel, propriile sale provocări.
Iar pentru Comisia Europeană principala provocare este să elaboreze o politică prin care să se menţină toată această diversitate agricolă, cu particularităţile sale solide, dar în acelaşi timp să poată oferi soluţii pentru a deveni mult mai sustenabili pe termen lung.
V-aţi gândit vreodată ce grea va fi haina pe care o purtaţi prin faptul că va trebui să mulţumiţi atât fermierii mici cât şi pe cei mari, să găsiţi un echilibru în care toată lumea să poată produce?
Roger Waite: Asta va fi una dintre marile noastre provocări. Pentru că, desigur, din punct de vedere politic, economic sau financiar, fermierii sunt trataţi în mod diferit când vine vorba de subvenţii. Există variaţii destul de mari între statele membre, dar chiar şi în interiorul acestora.
De exemplu, în Franţa, Irlanda şi Spania repartizarea subvenţiilor se face în baza criteriului de producţie istorică. În acest caz, e posibil ca un fermier să obţină mult mai mult pe hectar decât vecinul său care face acelaşi lucru.
Pe viitor, ne dorim să simplificăm acest sistem. În cazul României, situaţia este destul de clară, deoarece nu există astfel de diferenţe. Oricum, toate aceste schimbări se vor produce în timp. Pe termen lung, ne-am propus ca fiecare fermier din statele membre să obţină cel puţin 90 la sută din media europeană a subvenţiilor pe hectar.
Viitoarea reformă PAC va aduce cu sine o plafonare a ajutoarelor acordate marilor exploataţii agricole?
Roger Waite: Da, chiar ne dorim acest lucru. Vrem să ne asigurăm că 30 la sută din viitorul sistem al plăţilor directe vor fi alocate pe criterii ecologice, pentru ca practicile agricole să fie sustenabile şi să respecte mediul. Celelalte 70 de procente vor fi mai degrabă un sprijin financiar.
Dacă acesta este susţinut de plătitorii de taxe, e clar că la un anumit nivel nu mai poate fi perceput ca un venit de sprijin. Şi de aceea vom impune o limitare pentru suma pe care un fermier o poate obţine. În orice caz, banii care rămân vor fi la dispoziţia statului respectiv.
Spre exemplu, dacă asta se va întâmpla în România, banii vor putea fi folosiţi în proiectele de dezvoltare rurală.
Cât de mult pierde Europa prin politica sa vizavi de culturile modificate genetic, ţinând cont de faptul că, în unele cazuri, este nevoită să importe astfel de produse?
Roger Waite: Una dintre problemele fundamentale ale OMG-urilor este faptul că în Europa consumatorii nu vor sau nu par a vrea astfel de produse. Noi nu putem forţa consumatorii să accepte ceva ce ei nu vor, pentru că am risca să ne pierdem consumatorii.
De fapt, Comisia a făcut o propunere anul trecut şi care se referă chiar la cultivarea organismelor modificate genetic. Acestea trebuiesc întâi aprobate la nivelul UE, ţinând cont de siguranţa alimentară şi de mediu, după care fiecare stat va decide dacă acceptă sau nu să cultive OMG.
În mod normal, procesul de vot implică trei opţiuni: în favoare, împotrivă sau abţinere. În cazul OMG, am constatat că există şi o a patra opţiune, care se petrece destul de frecvent: lipsa de la vot.
În fond, aceasta este o problemă politică. Pe de altă parte, există o presiune din partea fermierilor, care cer să cultive OMG. Dar dacă pieţele de desfacere nu sunt pregătite pentru aşa ceva, va fi dificil să îşi vândă produsele.
De aceea, în viitoarea reformă PAC ne dorim să încurajăm inovaţia şi adoptarea de noi tehnologii în practicile agricole. Sunt încântat să o spun că în bugetul pe următorii şapte ani, aprobat recent, am obţinut în plus 4,5 miliarde euro pentru cercetare şi dezvoltare în domeniul agricol.