Prevenirea infertilităţii de toamnă a scroafelor - Revista Ferma
6 minute de citit

Prevenirea infertilităţii de toamnă a scroafelor

ladosi1 m Prevenirea infertilităţii de toamnă a scroafelor

Chiar dacă mulţi fermieri sunt conştienţi de apariţia anuală a acestui sindrom, sunt totuşi puţine fermele în care se stabilesc acţiuni clare de contracarare a efectelor acestuia. O parte dintre aceste măsuri oricum trebuiau planificate încă din lunile mai, iunie şi iulie.

Întrebarea care ne macină în privinţa acestui sindrom este una simplă: de ce apare infertilitatea de toamnă? Din păcate, răspunsul nu numai că e mult mai complicat, dar şi insuficient elucidat, cercetătorii în domeniu vorbind adesea, academic, despre „cauzalitatea multi factorială”.

Chiar dacă nu cunoaştem totalitatea motivelor apariţiei sindromului, avem totuşi o serie de explicaţii biologice, pornind de la modul în care reacţionează animalul la schimbările climatice şi la schimbarea anotimpurilor.

 

Ce are de-a face anotimpul cu biologia porcului?

Chiar dacă suntem tentaţi să credem că prin creşterea porcului într-un mediu artificializat aproape sută la sută, am scăpat de legile biologiei, ar fi bine să renunţăm la astfel de idei.

Unul dintre motive ar fi constatarea că nivelul progesteronului din organismul scroafelor scade vertiginos odată cu trecerea spre toamnă, fenomen aflat, se pare, într-o dependenţă directă cu reducerea orelor zilnice de lumină naturală.

Compararea modului de reacţie la acest proces la porcii din rasele primitive, faţă de cele moderne, a condus la concluzia că porcii de acum câteva sute de ani produceau o singură generaţie de descendenţi, tocmai pentru că femelele îşi reglau în aşa fel organismul încât să nu poarte gestaţia în perioada de vară-toamnă.

Ori, scăderea naturală a progesteronului poate conduce la dispariţia corpilor galbeni de pe ovar şi, implicit, la declanşarea avorturilor. Pe de altă parte, orice factor care ar putea determina în această perioadă o creştere a concentraţiei serice a prostaglandinelor F2α, ar conduce la acelaşi efect.

La o analiză sumară s-ar putea concluziona că am scăpat de caniculă şi, în mod logic, am scăpat şi de probleme. Nimic mai fals!

Problemele sunt de altă natură şi ar fi bine ca cel puţin cele care pot fi prevenite să fie cunoscute.

 

Asigurarea intensităţii luminoase

Intrăm în toamnă cu gândul optimist că reproducţia efectivului de matcă (scroafe, scrofiţe şi vieri) reintră pe făgaşul normalităţii din primăvară. Ar fi aşa dacă… nu ar fi taman pe dos!

În primul rând pentru că, aşa cum spuneam, durata zilei lumină scade, iar câteva dintre măsurile pe care ar trebui să le luăm ar fi următoarele:

• asigurarea zilnică a 14-16 ore de lumină (naturală plus artificială), pentru menţinerea nivelului seric al progesteronului;

• asigurarea unei intensităţi luminoase de 150 waţi/ metru pătrat, ceea ce corespunde la peste 150 lucşi, mai ales în sectorul montă-gestaţie;

• scroafelor înţărcate ar trebui să le asigurăm o intensitate luminoasă de 2-3 ori mai mare, tocmai pentru a le stimula activitatea ovariană;

• în calculul necesarului de lumină artificială nu uitaţi că însumarea simplistă a puterii becurilor (de preferat fluorescente) nu este suficientă; ar fi de preferat ca becurile respective să fie în permanenţă curate;

• perioada de lumină trebuie să alterneze cu perioada de întuneric (8-10 ore/zi), pentru ca organismul animalului să funcţioneze în parametri normali;
Percepţia umană privitoare la intensitatea luminoasă este mult mai limitată faţă de cea a animalului, motiv pentru care ar fi util să luăm decizii raţionale, dictate de biologie şi nu de economie!

 

Furajarea de toamnă

Un alt factor care conduce la infertilitatea de toamnă este, sau poate fi, furajarea. Dacă în perioada caldă din lunile de vară am crescut nivelul energiei din raţiile scroafelor, tocmai pentru a contracara reducerea consumului voluntar cauzat de caniculă, e vremea acum să revenim la raţiile normale, care nu numai că sunt mai ieftine, dar asigură şi funcţionarea corectă a aparatului genital.

La acelaşi capitol – furajarea, nu putem ocoli faptul că acum, majoritatea fermierilor se află într-una din cele două situaţii posibile:

– fie sunt pe final în utilizarea porumbului de anul trecut, porumb care a zăcut în hambare în condiţii de multe ori necunoscute şi având o încărcătură necunoscută de mucegaiuri şi, implicit, micotoxine,
– fie au trecut pe consumul cerealelor păioase recoltate recent, insuficient maturate probabil.

 

Sindromul avortului de toamnă

De reţinut şi că trecerea frecventă de la temperaturi ridicate pe timpul zilei la cele scăzute pe durata nopţii are un efect nefast asupra eficienţei reproducţiei în fermă, mai ales acolo unde efectivul este pozitiv PRRS, din simplul motiv că reacţia imună a organismului scade şi ea în perioada de toamnă.

Probabil că cel mai grav fenomen care se manifestă în această perioadă este „sindromul avortului de toamnă”, care determină apariţia unui val de avorturi, cu expulzarea de fetuşi normali, oricând în intervalul de gestaţie cuprins între 30 şi 110 zile, fără nici un semn de febră sau de intoxicaţie. E o perioadă provocatoare şi pentru veterinari, din cauza dificultăţilor în stabilirea cauzei avortului şi, implicit, în luarea unor decizii.

De regulă, acest fenomen apare şi se manifestă în felul următor: modificările metabolice induse de temperaturile ridicate din vară conduc la dezechilibre fiziologice majore, printre care şi creşterea concentraţiei şi pH-ului urinei, mult peste nivelul normal.

Ori, această situaţie reprezintă mediul perfect pentru proliferarea bacteriilor patogene în tractul urinar şi apariţia cistitelor şi pielo-nefritelor. De aici şi până la apariţia infecţiilor aparatului genital, nu mai e decât un pas. Al doilea este şi mai grav, pentru că presupune complicaţii de genul metritelor şi mastitelor!

Efectul? Avorturi, reducerea dramatică a fertilităţii şi o creştere însemnată a procentului de purcei fătaţi morţi! E de prisos să mai spunem că toate acestea pot avea un efect negativ masiv asupra eficienţei economice a fermei.

Pornind de la cele prezentate, concluzia ar fi următoarea: toamna e anotimpul unor mari schimbări în fermă. Schimbări ale compoziţiei furajului, schimbări de temperatură şi lumină, care duc la modificări majore ale fiziologiei animalului.

Haideţi să ţinem cont de ele şi să ne pregătim pentru iarna care se apropie!

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →
×