Când 25 de kilograme de grâu valorează cât o singură cafea… mai este agricultura românească profitabilă în 2026?!

Agricultura românească traversează un paradox tot mai evident în 2026. Deși perspectivele privind producțiile agricole sunt în general favorabile, iar fermierii continuă să investească în tehnologie și modernizare, profitabilitatea exploatațiilor agricole este pusă sub o presiune fără precedent.

Costurile pentru motorină, îngrășăminte, produse pentru protecția plantelor, energie și finanțare cresc într-un ritm accelerat, în timp ce prețurile obținute la valorificarea producției nu țin pasul cu această evoluție.

În aceste condiții, o recoltă bună nu mai reprezintă automat garanția unui an profitabil. Pentru numeroși producători agricoli, adevărata provocare este găsirea unui echilibru între investițiile necesare și veniturile obținute din vânzarea producției, într-o piață caracterizată de volatilitate și concurență tot mai puternică.

Problema nu mai este doar producția, ci valorificarea ei

Reprezentanții fermierilor atrag atenția că agricultura românească nu mai suferă doar din cauza provocărilor legate de producție, ci mai ales din lipsa unor mecanisme eficiente care să permită valorificarea corectă a muncii fermierilor.

Bogdan Chiripuci, manager Politici Agricole și Programe pentru Agricultură în cadrul Clubului Fermierilor Români, consideră că România are nevoie de o strategie națională care să diferențieze produsele agricole în funcție de valoarea lor adăugată.

Dacă ne referim la sectorul vegetal, este din ce în ce mai greu. Dacă ne referim la problemele de biosecuritate din sectorul zootehnic, situația este similară. În ceea ce privește partea horticolă, putem crește din punct de vedere al tehnologiilor și al produselor de calitate.

În schimb, nu avem o strategie de țară privind valorificarea producției. Când vorbesc despre valorificare mă refer la obținerea unui preț corect, printr-o segmentare foarte clară a produselor. Produse de tip băcănie, produse artizanale sau produse industriale, destinate consumului de masă, spune Bogdan Chiripuci, citat de BusinessEdge.

Potrivit acestuia, fără o astfel de strategie, fermierii rămân captivi într-o piață în care produc mult, dar nu reușesc să transforme această producție în profit.

Situație dramatică în agricultură: sute de ferme și companii agricole sunt în pragul insolvenței. Cazurile aproape s-au dublat în doar șase luni

Agricultura modernă înseamnă și cunoașterea pieței

În opinia specialistului, agricultura nu mai poate însemna doar producție. Fermierul modern trebuie să înțeleagă fiscalitatea, legislația, managementul, marketingul și comportamentul consumatorului.

Bogdan Chiripuci atrage atenția că, la peste trei decenii de la Revoluție, mulți producători continuă să cultive ceea ce cunosc, fără să analizeze suficient cererea pieței.

„Ai nevoie de cunoștințe multidisciplinare. Fiscale, legislative, de management organizațional, de acces la piețe, de analiză a piețelor, de identificare a concurenței și de elaborare a unor produse adaptate solicitărilor consumatorilor. Avem încă o problemă și în 2026, după 36 de ani de la Revoluție. Sunt fermieri care produc ceea ce știu să producă. Nu ceea ce cere piața. De aici apar sincope și volatilitate”, explică reprezentantul Clubului Fermierilor Români pentru BusinessEdge.

Exemplele sunt numeroase. Cartofii și varza sunt comercializați imediat după recoltare, când oferta este foarte mare, iar prețurile ating cele mai mici niveluri. Lipsa spațiilor de depozitare obligă fermierii să accepte prețuri care uneori abia acoperă costurile de producție.

Situația este asemănătoare și în cazul tomatelor, unde supraproducția sezonieră conduce la scăderea accentuată a prețurilor, în timp ce în extrasezon România ajunge să importe cantități importante de produse.

O cafea valorează cât 25 de kilograme de grâu

Poate cea mai sugestivă imagine a dificultăților prin care trece agricultura românească este comparația făcută de reprezentantul Clubului Fermierilor Români între prețul grâului și costul unei cafele.

În ultimii ani, cheltuielile fermierilor au crescut constant, însă prețurile cerealelor au rămas la niveluri apropiate de cele din urmă cu un deceniu.

Astăzi, o cafea la o cafenea decentă din București costă aproximativ 20 de lei. 20 de lei împărțit la 0,80 lei înseamnă 25 de kilograme de grâu. Discutăm despre faptul că prețul unei cafele reprezintă echivalentul a 25 de kilograme de grâu.

Este important să ne raportăm corect la munca fermierului și la modul în care aceasta este recompensată.

Comparația ilustrează diferența tot mai mare dintre valoarea muncii din agricultură și costurile reale suportate de fermieri pentru a produce hrană.

Accesul la finanțare devine tot mai dificil

Pe lângă problema profitabilității, fermierii întâmpină dificultăți și în ceea ce privește accesul la finanțare. Profiturile reduse afectează capacitatea exploatațiilor agricole de a realiza investiții noi, iar băncile devin tot mai prudente în acordarea creditelor.

Bogdan Chiripuci amintește că suspendarea unor obligații financiare din urmă cu câțiva ani a crescut percepția de risc în sistemul bancar, ceea ce afectează inclusiv fermierii care au proiecte viabile.

În plus, agricultura nu dispune încă de produse financiare adaptate ciclurilor sale economice.

Credite nepotrivite pentru investiții pe termen lung

O altă problemă majoră este utilizarea creditelor pentru capital de lucru în finanțarea investițiilor care ar trebui susținute prin împrumuturi pe termen lung.

Numeroși fermieri au contractat astfel de credite pentru cumpărarea de terenuri agricole sau utilaje, deoarece nu au avut acces la instrumente financiare dedicate.

Potrivit reprezentantului Clubului Fermierilor Români, agricultura are nevoie de credite pentru investiții cu maturități de 15-20 de ani și chiar de produse financiare asemănătoare leasingului, adaptate specificului exploatării terenurilor agricole.

O astfel de abordare ar aduce mai multă predictibilitate atât fermierilor, cât și instituțiilor financiare.

Produsele românești au nevoie de mai multă valoare adăugată

Pe termen lung, una dintre soluțiile identificate de specialiști este dezvoltarea unor branduri locale puternice și extinderea sistemelor de certificare precum denumirile de origine controlată sau indicațiile geografice protejate.

Aceste instrumente ar putea diferenția produsele românești pe piață și ar permite obținerea unor prețuri superioare, oferind fermierilor o mai mare stabilitate economică.

În lipsa unor astfel de mecanisme, România riscă să continue să exporte materie primă ieftină și să importe produse procesate cu valoare adăugată mare.

Concurența din afara Uniunii Europene pune presiune suplimentară

Fermierii români reclamă și concurența produselor agricole provenite din state din afara Uniunii Europene, unde regulile privind utilizarea pesticidelor, protecția mediului sau siguranța alimentară sunt adesea diferite de cele aplicate în spațiul comunitar.

Aceștia solicită măsuri care să prioritizeze cerealele românești în Portul Constanța și să asigure condiții concurențiale echitabile între producătorii europeni și cei din țări terțe.

În opinia reprezentanților sectorului agricol, respectarea standardelor europene presupune costuri suplimentare pentru fermierii români, iar acestea trebuie reflectate și în mecanismele de piață.

Agricultura are nevoie de predictibilitate, nu doar de producții bune

Anul 2026 demonstrează că performanța agriculturii nu mai poate fi măsurată exclusiv prin cantitatea recoltată. Profitabilitatea fermelor depinde tot mai mult de accesul la finanțare, de existența unor piețe funcționale, de infrastructura de depozitare, de capacitatea de procesare și de posibilitatea obținerii unui preț corect pentru produsele agricole.

Mesajul transmis de reprezentanții fermierilor este clar: agricultura românească are potențial, însă fără o strategie coerentă de valorificare, instrumente financiare adaptate și politici care să sprijine competitivitatea produselor autohtone, presiunea asupra fermelor va continua să crească.

Iar imaginea în care 25 de kilograme de grâu valorează cât o simplă cafea rămâne poate cea mai sugestivă descriere a provocărilor cu care se confruntă agricultura românească în prezent.