Dezastru în agricultura românească: insolvențele au explodat cu 80%, iar 4 din 10 societăți agricole sunt în pericol!
Agricultura românească traversează unul dintre cele mai dificile momente din ultimii ani, chiar într-o perioadă în care condițiile climatice și perspectivele de producție sunt considerate printre cele mai favorabile din ultimele decenii. În spatele unui an agricol promițător se ascunde însă o criză financiară profundă, care amenință stabilitatea întregului sector.
Datele prezentate de CITR (liderul pieței de insolvență și restructurare din România) și citate de Economica arată o deteriorare accelerată a situației financiare a companiilor agricole. În primele șase luni ale anului 2026, numărul insolvențelor din agricultură a crescut cu aproape 80% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, iar aproximativ 40% dintre marile companii agricole se află deja într-o zonă de risc financiar ridicat.
Insolvențele au explodat în doar șase luni
Statisticile sunt îngrijorătoare. Numărul insolvențelor înregistrate în agricultură în primul semestru din 2026 este cu aproape 80% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut. Mai mult, până la jumătatea lunii aprilie, numărul companiilor intrate în insolvență îl egalase deja pe cel înregistrat pe întreg primul semestru din 2025.
Cea mai dramatică evoluție este însă cea a marilor companii. Dacă în primele șase luni din 2025 doar o singură societate agricolă cu active importante a intrat în insolvență, în aceeași perioadă din 2026 numărul acestora a ajuns la 19.
Aceste companii însumează active imobilizate de peste 235 milioane de euro, reprezentând mai mult de jumătate din valoarea activelor tuturor companiilor mari intrate în insolvență la nivelul economiei românești.
Aceste cifre confirmă faptul că problemele nu mai afectează doar fermele mici sau exploatațiile familiale, ci lovesc direct în jucătorii care susțin o mare parte din producția agricolă națională.
Criza s-a mutat către companiile mari
Potrivit lui Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR, agricultura trece printr-o schimbare de paradigmă.
„Dacă în anii anteriori vulnerabilitățile din agricultură erau absorbite în special de exploatațiile mici sau familiale, în primul semestru din 2026 asistăm la o extindere a crizei către companii de impact, cu rețele extinse de furnizori, distribuitori și finanțatori.”
Intrarea în incapacitate de plată a unei companii mari nu afectează doar fermierul respectiv. Blocajele financiare se transmit rapid către furnizorii de inputuri agricole, transportatori, comercianți, procesatori, bănci și chiar către comunitățile locale care depind de aceste afaceri.
De ce intră fermele în insolvență într-un an cu producții bune?
La prima vedere, situația pare paradoxală. România beneficiază în 2026 de condiții climatice favorabile și de perspective bune privind producția agricolă.
În realitate însă, producția nu mai este suficientă pentru a asigura profitabilitatea.
Fermierii sunt prinși între mai multe presiuni economice care s-au acumulat în ultimii ani:
- volatilitatea prețurilor la cereale;
- costurile ridicate ale îngrășămintelor și pesticidelor;
- majorarea costurilor cu energia;
- dobânzile ridicate la credite;
- efectele secetelor repetate din ultimii ani;
- importurile de cereale din Ucraina, care au pus presiune pe prețurile interne;
- lipsa lichidităților dintre campaniile agricole.
Toate aceste elemente au comprimat marjele de profit până la niveluri care, în multe cazuri, nu mai permit acoperirea obligațiilor financiare.
În plus, tot mai mulți fermieri aleg să păstreze producția în depozite, în speranța unor prețuri mai bune, ceea ce afectează grav fluxurile de numerar.
Aproape jumătate dintre marile companii sunt deja în zona de risc
Analiza CITR, realizată pe un eșantion de aproximativ 3.700 de companii agricole cu active de peste un milion de euro, scoate la iveală o vulnerabilitate structurală extrem de ridicată.
Rezultatele sunt alarmante:
- 40% dintre companii sunt în zona de risc financiar;
- 631 de firme se află în stare de insolvență iminentă;
- 855 de companii pot fi încă salvate prin măsuri rapide de restructurare financiară și operațională.
Specialiștii avertizează că intervențiile timpurii sunt esențiale. Renegocierea datoriilor, reorganizarea activității și accesul la finanțare specializată pot face diferența dintre redresare și faliment.
Creditele devin o povară tot mai mare
Semnalele de alarmă vin și din partea sistemului bancar.
Potrivit Raportului BNR privind stabilitatea financiară, rata creditelor neperformante în rândul companiilor nefinanciare a urcat la 5,6%.
Situația este și mai dificilă în cazul microîntreprinderilor și întreprinderilor mici, categorie în care se regăsesc majoritatea fermierilor români. Aici, rata creditelor neperformante depășește deja 7%.
Și mai îngrijorător este faptul că împrumuturile garantate de stat, acordate în perioada 2020-2022 pentru sprijinirea agriculturii, înregistrează o rată a neperformanței de 11,3%.
Acest lucru arată că măsurile de sprijin din perioada crizelor succesive nu au reușit să creeze reziliența financiară așteptată.
Fermierii seceră grâu, statul seamănă haos…
Unde sunt cele mai mari probleme
Vulnerabilitatea financiară nu este distribuită uniform la nivelul țării.
În ceea ce privește marile insolvențe, cele mai afectate județe sunt: Bacău, Hunedoara, Vaslui, Bihor și Ialomița.
În schimb, după numărul total al companiilor agricole aflate în risc, clasamentul este condus de:
- Timiș – 147 companii;
- București – 85 companii;
- Arad – 77 companii;
- Constanța – 76 companii;
- Teleorman – 74 companii;
- Brăila – 72 companii.
Distribuția arată că problemele nu mai sunt specifice unei anumite regiuni, ci afectează atât agricultura performantă din vestul țării, cât și marile bazine cerealiere din sud și est.
Problemele structurale din agricultură ies acum la suprafață
Dincolo de dificultățile conjuncturale, analiza CITR evidențiază și slăbiciunile istorice ale agriculturii românești.
Fragmentarea terenurilor, gradul redus de asociere, lipsa investițiilor în procesare și infrastructura insuficientă fac ca o parte importantă din producția agricolă să plece din ferme fără valoare adăugată.
În același timp, decalajul dintre ciclul agricol și nevoia permanentă de lichidități obligă fermierii să se finanțeze din credite tot mai costisitoare.
Potrivit reprezentanților CITR, viitorul agriculturii va depinde tot mai puțin de cantitatea recoltată și tot mai mult de eficiența economică, managementul riscului și disciplina financiară.
Un avertisment pentru întregul sector
Creșterea explozivă a insolvențelor transmite un semnal clar că agricultura românească se confruntă cu o criză de lichiditate și de sustenabilitate economică, nu cu o criză de producție.
Dacă tendința se va accentua în a doua parte a anului, efectele se vor propaga rapid în întreaga economie, afectând furnizorii de inputuri, transportatorii, procesatorii, comercianții și instituțiile financiare.
Specialiștii avertizează că există încă soluții pentru multe dintre companiile aflate în dificultate, însă acestea presupun intervenții rapide, restructurare financiară și adaptarea modelelor de business la noua realitate economică. În lipsa unor măsuri eficiente și a unei gestionări mai prudente a riscurilor, agricultura românească riscă să piardă tocmai companiile care asigură o mare parte din producția și securitatea alimentară a țării.
