”Dacă ar fi să ne luăm strict după modul cum arătau culturile semănate în toamnă, ar trebui să fim trişti. Dar văd că anul calendaristic 2019 a început cu premise bune. Cea mai afectată este cultura de rapiţă. Luând în calcul mediile ultimilor ani, aveam în program să realizăm 8.500 de hectare cu rapiţă. Au fost semănate 5.800 de hectare, ceea ce a însemnat o reducere cu aproximativ 31,8% a suprafeţei programate. Încă din toamnă, aproximativ 400 de hectare de rapiţă au fost întoarse. Potrivit stării de vegetaţie de la finalul lunii ianuarie, vă pot spune că doar pe aproximativ 1400 de hectare cultura de rapiţă este răsărită”, sublinia Marcel Tălmăcel, directorul Direcţiei Agricole Judeţene Neamţ.
Din fericire, pentru cereale, precipitaţiile căzute în această iarnă au reprezentat o adevărată mană cerească. Pe de o parte, stratul de zăpadă care s-a format protejează culturile, iar pe de altă parte se acumulează umiditate. Astfel, există speranţa că inclusiv culturile nerăsărite până acum, în primăvară vor ieşi cel puţin satisfăcător de sub stratul de zăpadă.
Cum şi-au salvat culturile de păioase?
Măsura agrotehnică la care au apelat fermierii nemţeni cu mai multă experienţă în agricultură, văzând condiţiile din toamna anului trecut, a fost creşterea normei de sămânţă la hectar. Această creştere a cantităţii de sămânţă folosită la înfiinţarea culturii poate conduce la posibilitatea de a asigura densitatea culturii din plante principale, fără să mai aibă nevoie de înfrăţire. Asociat faptului că, în ultimii ani, fermierii caută cele mai performante soluţii tehnologice, de protecţie a sănătăţii culturii, de asigurare a tuturor elementelor nutritive necesare dezvoltării plantelor, există speranţa ca 2019 să fie, totuşi, un an bun pentru păioase.
Judeţ fruntaş la producţia de sfeclă de zahăr
În funcţie de tipurile de culturi existente, conform datelor Direcţiei Regionale de Statistică, judeţul Neamţ deţine o pondere importantă la suprafeţele cultivate cu sfeclă de zahăr (locul 2 la nivel naţional, cu 13,7% din suprafaţă); secară (locul 7, cu 4,6% din suprafaţa naţională); rădăcinoase pentru nutreţ (4,4% din suprafaţa naţională şi locul 7 la nivel naţional) etc. Acest lucru se reflectă în producţia diferitelor tipuri de culturi, astfel încât judeţul Neamţ se află pe primul loc la producţia de sfeclă de zahăr (13,2% din producţia naţională de sfeclă de zahăr), secară (5,4% din producţia naţională – locul 6) şi rădăcinoase furajere (4,7% din producţia naţională – locul 6).
În ceea ce priveşte producţia medie vegetală, judeţul Neamţ se află în primele zece judeţe din ţară.
Din păcate, cădere drastică este la cultura de cartof, regăsită mai mult în gospodăriile populaţiei. Marii fermieri nu mai cultivă cartof decât pe suprafeţe neînsemnate, de până la 10-20 hectare fiecare, faţă de 2-500 de hectare, altădată. “Cauzele renunţării sunt mult legate de raportul costuri/preţ de valorificare, în mod constant în defavoarea producătorului. La sfecla de zahăr, suprafaţa programată pentru anul 2019 este de aproximativ 2850 de hectare”, arăta Marcel Tălmăcel.
Pentru primăvara 2019 este preconizat ca pe aproximativ 10.000 de hectare să fie înfiinţate culturi de plante furajere.
“Consider că va fi o etapă cu succes garantat. Culturile din urgenţa întâi, datorită aportului de apă de până acum, au premise bune din punct de vedere climatic. Chiar dacă va fi o evoluţie capricioasă a vremii în primăvara 2019, lucrurile tot bine vor merge. Dotarea tehnică pe care o au astăzi fermele nemţene permite aplicarea rapidă a celor mai potrivite lucrări pentru pregătirea solului, astfel încât să asigure un pat germinativ corespunzător şi, din primăvară, să fie o pornire bună a culturilor”, este optimist directorul Direcţiei Agricole Judeţene Neamţ.
2,2% din valoarea producţiei agricole naţionale
În judeţul Neamţ, păşunile şi fâneţele ocupă aproximativ 110.000 ha, iar livezile 3.100 ha de teren. Judeţul Neamţ deţine 4% din suprafaţa fondului forestier naţional şi este al doilea judeţ din ţară la volumul de lemn recoltat (s-a exploatat 6,5% din volumul total naţional).
Potrivit datelor făcute publice în anul 2018 în ceea ce priveşte creşterea animalelor, judeţul Neamţ are 71.660 bovine (3,5% din numărul total de bovine), 109.896 porcine (2,3% din numărul total de efective), 195.825 ovine (2% din numărul total) şi 34.547 caprine (2,3% din numărul total). Producţia animală poziţionează judeţul Neamţ între primele judeţe (locul 7) la laptele de vacă şi de bivoliţă.
Valoarea totală a producţiei agricole judeţene reprezintă 2,2% din valoarea totală a producţiei agricole naţionale şi plasează judeţul Neamţ pe poziţia 23 în clasamentul judeţelor.
Marcel Tălmăcel: ”În judeţul Neamţ, suprafaţa ocupată cu culturi de grâu, triticale şi secară este de aproximativ 24.000 de hectare. Din datele culese până acum (1 februarie a.c. – n.r.) din teren, cam pe 50-60% din suprafaţă cultura era răsărită. Dar, inclusiv din experienţa mea, fiindcă am fost fermier zeci de ani, grâul va avea un viitor bun dacă în continuare vremea va evolua favorabil”.
PORUMB ŞI FLOAREA-SOARELUI ÎN LOC DE RAPIŢĂ
”Cu toate dificultăţile climatice, în judeţul nostru producţia medie la porumb a fost de 8376 kg/ha, mai mare decât în anul 2017. Ca suprafaţă, de regulă, porumbul predomină, cu aproximativ 57.000 de hectare. Anul acesta, din cauza evoluţiei nefavorabile a planurilor fermierilor legate de rapiţă, este posibil să observăm o creştere a suprafeţei de porumb, dar şi a celei de floarea-soarelui. La aceste două culturi, porumb şi floarea-soarelui, creşterea suprafeţei va fi cu aproximativ 4-5.000 hectare”, preconiza Marcel Tălmăcel.
Un articol publicat în revista Ferma nr. 3/230 (ediţia 15-28 februarie 2019)
