Afectată de ger, rapiţa şi-a schimbat culoarea
Fermierul s-a îngrijit să semene 1.100 hectare culturi de toamnă în următoarea structură: 330 ha de rapiţă, 230 orz şi restul de 550 hectare cu grâu.
Jumătate din cultura de rapiţă este acoperită de zăpadă, cea semănată pe vale, pe deal câmpul înverzit este lăsat muşcăturii gerului.
„Plantele de rapiţă au intrat foarte bine în iarnă, poate un pic prea mari, am avut temperaturi şi de minus 17 grade Celsius, deocamdată, aparatul foliar s-a schimbat un pic la culoare, grâul e aşa şi aşa, însă e mai rezistent la ger. Să vedem cum vor ieși culturile din iarnă şi la desprimăvărare voi stabili schema de fertilizare; iar dacă se va impune, aplicăm şi îngrăşăminte foliare cu aminoacizi”, ne-a declarat cultivatorul.
Băltirile au revenit după cinci ani
Acesta are parte de o provocare pe care a uitat-o de cinci ani: băltirile. „Am terenuri cultivate cu exces de umiditate cum n-am avut până anul ăsta; circa 20% din suprafaţa însămânţată cu păioase este afectată. Malurile canalelor ale ANIF sunt înalte şi rămâne apa în interior. Nu am cu ce s-o scot, nici utilaje suficiente, şi nici oameni să fac o lucrare ca la carte!”, a rostit cu părere de rău inginerul Constantin Epure.
Grâul vândut în pierdere
Constantin Epure este preocupat de preţul grânelor pentru că mai are marfă păstrată pe care va trebui s-o mişte. „Avem pe stoc grâu! O să vindem în pierdere că nu este cerere şi va trebui să venim cu justificări în faţa Fiscului! Piaţa e plină de cereale din Ucraina şi grâul se vinde la 1,1 lei kilogramul, mult mai jos decât la recoltare”, a susţinut fermierul.
Potrivit acestuia, preţul grâului este invers proporţional cu cheltuielile! Un hectar de cereale păioase înfiinţat în toamnă va ajunge undeva la 5.500 – 6.000 lei şi nu ştie dacă îşi va putea acoperi costurile! „Ar trebui să obţinem o medie de 5,5 tone/ha ca să fim pe zero! Cine garantează că facem atâta? Cu cât să vindem, dacă preţul este acuma de 1,2 -1,2 lei kilogramul? Probabil că în vară la recoltare va fi undeva la 80-90 bani/kg! Şi atunci te întrebi: cât trebuie să produci ca să-ţi acoperi cheltuielile? Ar trebui să ne gândim că trebuie să dăm arenda şi noi avem un minim de 800 kg!”, şi-a exprimat îngrijorarea.
Constantin Epure ştie ce-i de făcut: „O să reducem costurile pentru că de undeva trebuie să scădem, inflaţia e galopantă, salariile vor trebui să crească… O să venim cu tratamente mai puţine, apoi, vom umbla la schema de fertilizare, nu o să mai folosim produse Premium, ci unele cu aceeaşi s.a., dar mai puţin eficiente.”
Ecoschemele şi înverzirea la… faţă a cultivatorilor!
O altă îngrijorare a fermierului este legată de înverzire. „PNS ne-a bulversat cu ecoschemele, cu totul că trebuie să venim cu 10% anul ăsta înverzire, pe ZIE. E o mare bulibăşeală, nu am fost pregătiţi, noi anul trecut în august trebuia să fi avut totul clar, schemele stabilite, însă nici acuma nu suntem edificaţi în ceea ce trebuie să facem”, a fost categoric Constantin Epure care la primăvară va trebui să scoată peste 100 hectare să facă înverzirea. A ales să pună mazăre, dar e goană după sămânţă. „Toţi vor să însămânţeze această cultură, dar nimeni nu s-a pregătit, ne-a luat pe toţi ca din oală! Fermierii nu se aşteptau la această măsură cu înverzirea”, a susţinut cultivatorul.
Constantin Epure consideră că se vor reduce dramatic suprafeţele de prăşitoare. „Culturile de primăvară vor scădea ca pondere din cauza condiţiilor climatice şi a ceea ce se întâmplă pe piaţă cu preţurile! Marea majoritate a fermierilor va renunţa la porumb, floarea–soarelui se va diminua ca importanţă.
Fermierii aproape de faliment
Fermierul consideră că e o mare problemă şi că statul trebuie să intervină pentru redresarea situaţiei din agricultură. „Este nevoie de măsuri serioase, nu pompieristice, că altminteri vor intra mulţi fermieri în faliment! Unii nici măcar nu știu că sunt deja în faliment. Astă-toamnă au făcut cheltuieli cu inputurile, îngrăşămintele le-au luat mai scump, în ideea că vor ieşi mai ieftin la costuri, s-au îndatorat la bănci şi au crescut dobânzile cu ROBOR cu tot: de la 2% la 8%!”, a explicat vâlceanul.
Marian MUŞAT
