Aproape de finalul lunii august, PPA a ajuns şi în apropiere de una din fermele lui Dimitrie Muscă, în satul Cintei din judeţul Arad, comuna Zărand, la mai puţin de 10 km de Olari, unde Muscă are o maternitate cu 900 de scroafe matcă şi un efectiv total între 7.000 şi 8.000 de capete de porci. „Ne-au băgat (ferma de la Olari – n.red.) în zonă de supraveghere. Nu ai voie să mişti nici un animal din fermă, nici să intre, nici să iasă absolut nimic, cel puţin 30 de zile. Încă nu ştiu ce o să fac cu porcii, pentru că îmi intră în fiecare lună între 1.800 şi 2.100 de purcei şi trebuie să îmi şi iasă cam tot atâta. Le-am spus în şedinţă la Prefectură (pe 21 august – n.red.) că pot să-mi pună cătuşe de pe acuma, eu nu sunt criminal, eu nu îi omor, pentru că porcii sunt indemni la orice boală, nu doar la pestă. E fermă de reproducţie, indemnă la toate bolile”, ne-a declarat directorul Combinatului Agroindustrial (CAI) Curtici.

Dimitrie Muscă: Se omoară toţi porcii din gospodării şi nu s-a cerut împuşcarea mistreţilor! Vă daţi seama ce criminali sunt?
Iniţial, Comitetul Local de Combatere a Bolilor Arad a decis să fie ucişi toţi porcii din gospodării din satele Cintei şi Nădab din judeţul Arad, unde au fost confirmate focare de PPA. Apoi, după ce Muscă a făcut scandal, autorităţile arădene au decis să fie ucişi şi toţi mistreţii din fondurile de vânătoare aflate în apropierea celor două sate. „Este un fond de vânătoare al Romsilva, care are, pe 700 de hectare de pădure, sute de mistreţi şi nu s-a pus problema să împuşte nici un mistreţ până la ora asta, deşi la 2 km de fondul acesta se află cele două localităţi, Nădab şi Cintei, unde omoară toţi porcii.
S-a hotărât împuşcarea porcilor din gospodăriile populaţiei şi nu s-a cerut împuşcarea mistreţilor. Vă daţi seama ce criminali sunt? Asta s-a întâmplat, până când am răbufnit eu şi am spus că nu se poate aşa ceva. Totuşi, principalul vector (de răspândire a virusului PPA – n.red.) este mistreţul.
Singurul vinovat în zona noastră este mistreţul. A ajuns pesta, în luna iulie, la un fond de vânătoare al AGVPS (Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi – n.red.) de 9.000 de hectare, au depistat pe acel fond, lângă Pădurea Ceala, chiar la ieşire din oraşul Arad, doi porci mistreţi morţi. După trei săptămâni, acel director al AGVPS nu a vrut să omoare nici un mistreţ. Au făcut asta sub protecţia directorului DSV Arad (Viorel Agud – n.red.), acest director este criminal. Ştiţi ce a făcut? A întors maşina cu probele care plecaseră la Bucureşti înapoi, numai ca să îi poată acoperi, dar s-a auzit la ANSVSA şi nu au mai avut ce face”, ne-a spus, revoltat, Dimitrie Muscă.

„Ce afacere este asta cu mistreţii în România, în dauna oamenilor?”
Pe 20 august 2019, existau 1.845 de cazuri de pestă porcină africană confirmate la mistreţi. La finalul anului 2018, erau 1.145 de focare de PPA la porci domestici (dintre care 19 în exploataţii comerciale) şi doar 558 de cazuri de PPA la mistreţi, reiese din datele ANSVSA.
„Sută la sută (vinovat de răspândirea PPA – n.red.) este mistreţul, şi de vină pentru că nu s-a vrut să se împuşte mistreţii este ministrul Deneş, al Pădurii şi Apelor (Ioan Deneş, ministrul Apelor şi Pădurilor – n.red.). Nu am nici o dovadă, dar atâta îndârjire în a nu împuşca mistreţii, înseamnă că au fost cumpăraţi. Nu am vreo dovadă, repet, dar susţin cu tărie treaba aceasta. Hai că de prim-ministru, de Dăncilă, n-avem ce să zicem, că nu ştie nimica, dar Deneş şi Daea (Petre Daea, ministrul Agriculturii – n.red.) au ştiut totul. Mi-e frică că cineva a lucrat la sentimentele lor, n-am dovadă, dar în mintea mea încolţeşte această idee.
Lui Daea i-am spus că este un criminal, a distrus toată carnea de porc din România, este sabotaj la industria cărnii! El spune că îi iubeşte pe fermieri, iată ce face cu fermierii! El este vinovatul numărul unu, pentru că atunci când au apărut sesizări la nivel de Guvern, toate au fost declinate spre Ministerul Agriculturii şi practic le-a ignorat. De ce nu a luat decizia să se împuşte mistreţii? Ce afacere este asta cu mistreţii în România, să ne trăiască mistreţii în defolosul oamenilor?
Şi Daea spune că îi iubeşte pe fermieri de îi înnebuneşte, când toată ţara îi spune că mistreţii ne distrug culturile. Eu întreb şi vă rog să consemnaţi: Domnule ministru (Petre Daea – n.red.), care spui că iubeşti aşa de mult fermierii, de ce când ai fost parlamentar trei, patru mandate, de ce nu te-ai băgat să scoţi o lege a vânătorii ca să îi ajuţi într-adevăr pe fermieri? Nu doar să te lauzi că îi ajuţi pe fermieri!”, a răbufnit directorul CAI Curtici.
Acesta ne-a mai spus că a introdus, din 22 august, „pază militarizată” pentru toate cele trei ferme de porci ale CAI Curtici, în care sunt, în total, peste 50.000 de porci şi 500 de angajaţi. „Mi-e frică de mână criminală. Mă aştept şi la acest lucru, cum mă aştept şi la oameni cărora li se umblă la sentimentele de sensibilitate, mai ales financiare”, a motivat Muscă.

Date oficiale: Avem de trei ori mai mulţi mistreţi decât ar fi optim!
Numărul mistreţilor din ţara noastră a crescut constant din 2015 până în 2018, reiese din rapoartele oficiale întocmite de Ministerul Apelor şi Pădurilor (MAP).
Centralizatoarele efectivelor de mistreţ evaluate, a realizărilor cotelor de recoltă aprobate şi a propunerilor de cote de recoltă pentru fiecare an începând cu 2016 până în 2019, documente publice, întocmite de specialiştii din Ministerul Apelor şi Pădurilor (MAP), arată că deşi efectivul optim de mistreţi din România ar fi în jur de 37.000 de capete, numărul acestora a crescut constant în ultimii patru ani. Datele MAP au înregistrat o creştere de 26.278 capete de mistreţi în acest interval: de la aproape 91.000 de capete în 2015, 99.200 de capete în 2016, aproape 105.000 capete în 2017 şi peste 117.000 capete de mistreţi în 2018. O scădere a efectivelor, la circa 99.700 capete de mistreţi, este înregistrată de MAP în evaluarea efectivelor pentru anul 2019.
Conform datelor Ministerului Apelor şi Pădurilor, în anul 2018 aveam 80.113 capete de mistreţi în plus faţă de efectivul optim.
Toate aceste efective de mistreţi se află în fonduri de vânătoare administrate, la ora actuală, de 738 de gestionari de fonduri cinegetice din toate cele 41 de judeţe ale ţării, inclusiv filialele Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) din fiecare judeţ.

Legea vânătorii ţine cu mistreţii!
Fermierul Cristian Chişmorie, din judeţul Arad, face parte dintr-o asociaţie care administrează mai multe fonduri de vânătoare. Acesta atrage atenţia că „dacă nu se schimbă legea vânătorii, atât stoparea pestei porcine, prin reducerea de urgenţă a numărului de mistreţi, cât şi problema pagubelor la culturile agricole vor rămâne o utopie”. Chişmorie explică, pe larg, de ce crede că este imposibil să fie pusă în practică măsura de ucidere rapidă a tuturor mistreţilor din jurul focarelor de PPA, pentru a împiedica răspândirea virusului.

Vânătorii vânaţi!
„Domnule ministru, stimaţi parlamentari, distinşi politicieni, cotele de recoltă la mistreţ nu pot fi realizate de îndată, atâta timp cât legislaţia actuală în vigoare interzice, pe de o parte, vânarea mistreţului pe timp de noapte cu lanternă şi, pe de altă parte, vânarea mistreţului pe timp de noapte prin mijloace de ochire pe timp de noapte, aceasta, în condiţiile în care mistreţul este o specie nocturnă 95%!
(…) Vânătorii refuză efectiv să mai stea la pândă la mistreţ după apus, deoarece şi ei, la rândul lor, sunt vânaţi de cei de la Serviciul Arme (Serviciul Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase din Poliţia Română – n.red.), care trebuie să îşi facă „targetul de dosare”, mai ales dacă-s sesizaţi de către vreun nemulţumit. Dacă vânătorii sunt prinşi de cei de la Serviciul Arme cu lanterna pe puşcă sau alte mijloace de ochire pe timp de noapte (nightvision sau termal), pe lângă faptul că rămân fără puşti, au şi un dosar penal în colecţia lor de trofee, cu care se pot lăuda. După legea noastră tâmpită, mistreţul se poate vâna şi pe timp de noapte, cu condiţia ca vânătorul să nu aprindă lanterna (adică doar la lumina lunii), ori, în condiţiile astea, nu prea găseşti vânători care să rişte să se împuşte între ei la lumina lunii, de dragul pestei porcine sau pagubelor la culturi.
(…) Atâta timp cât nu modificaţi legea, pentru ca mistreţul să poată fi împuşcat pe timp de noapte cu mijloace de ochire pe timp de noapte (sau cel puţin cu lanterna), dat fiind faptul că mistreţul e pur şi simplu nocturn, atât stoparea pestei porcine, prin reducerea de urgenţă a numărului de mistreţi, cât şi problema pagubelor la culturile agricole va rămâne o utopie. Mai mult, obligaţi prin lege ca vânătorii de bună credinţă să devină infractori, vânători cu mâna cărora doriţi să scoateţi castanele pestei porcine din foc!”, susţine fermierul.
Chişmorie precizează că, potrivit actualei legi a vânătorii „vânătoarea pe timp de noapte la lumina farurilor autovehiculelor, sau folosirea dispozitivelor (…) cuprinzând amplificatoare de lumină reziduală, dispozitive de vedere în infraroşu şi dispozitive cu termoviziune, care permit observarea vânatului pe timp de noapte şi tragerea pe întuneric asupra acestuia constituie infracţiune de braconaj şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.

MĂSURI DE GESTIONARE A MISTREŢILOR ÎN CAZ DE PPA
Dimitrie Muscă şi alţi crescători mari de porci cer autorităţilor să ia măsuri concrete şi eficiente ca PPA să nu distrugă toate fermele din România încă de acum trei ani de zile, când pesta porcină africană bântuia la graniţele ţării noastre.
Programul naţional de supraveghere, prevenire şi control al pestei porcine africane a fost aprobat încă din noiembrie 2016, prin Hotărârea de Guvern 830/2016. Programul prevede, printre altele, că „din momentul confirmării oficiale a primului focar de pestă porcină africană în România, cel puţin următoarele măsuri pentru combaterea pestei porcine africane în populaţiile de porci mistreţi sunt aplicate în zonele sub restricţii:
– a) cotele de vânătoare sunt analizate de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, împreună cu Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), şi sunt stabilite ţinând cont de necesitatea reducerii populaţiei de porci mistreţi existente;
– d) încurajarea vânătorii care are ca obiect anumite categorii de porci mistreţi, îndeosebi pentru femelele adulte şi subadulte; ţinta vânătorii este atingerea densităţii de 0,5 mistreţi pe kmp sau mai redusă, pentru a împiedica răspândirea bolii” (Capit. V, art. 28).
Ordinul Ministerului Apelor şi Pădurilor 827/2018 privind aprobarea unor măsuri pentru combaterea pestei porcine africane, aprobat la finalul lunii august 2018, la trei luni de la confirmarea primelor focare, când PPA îşi făcea deja de cap în mai multe judeţe din România, prevedea cote suplimentare de intervenţie pentru vânarea mistreţilor, dar şi că în zonele de protecţie stabilite pe o rază de 13 km în jurul focarelor de PPA, „se recoltează integral mistreţii şi cotele de recoltă aprobate pentru speciile şacal, vulpe, cioară grivă şi coţofană, prin metode de vânătoare care nu dislocă efectivul, respectiv prin metoda la pândă şi la dibuit”, în termen de 30 de zile de la confirmarea virusului.
În plus, în toate fondurile cinegetice neafectate de virusul PPA, cota totală de intervenţie pentru întreaga ţară, stabilită, prin Ordinul 827, la 28.013 capete de mistreţi, în plus faţă de cota de 53.134 capete de mistreţi aprobată prin Ordinul MAP 540/2018 privind aprobarea cotelor de recoltă pentru speciile cinegetice în perioada de vânătoare 15 mai 2018 – 14 mai 2019, trebuia realizată în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a Ordinului (31 august 2018).
Ordinul MAP 827/2018 a fost abrogat în mai 2019, când a intrat în vigoare Ordinul MAP 673/2019 privind aprobarea cotelor de vânat în perioada 15 mai 2019 – 14 mai 2020. Acesta stabileşte o cotă de vânătoare la mistreţ de 65.560 capete pentru sezonul 2019/2020.
Noul ordin al MAP nu mai prevede nici cotă de intervenţie şi nici uciderea tuturor mistreţilor din jurul focarelor de PPA, dar permite Ministerului Apelor şi Pădurilor să modifice cotele de vânătoare la mistreţi, la solicitarea ANSVSA.

BILANŢ SUMBRU DE LA ANSVSA
Potrivit ANSVSA, pe 20 august 2019 existau 950 de focare de PPA la porci domestici, însă numărul acestora creşte în fiecare zi.
Cele 950 de focare erau în 283 de localităţi din 22 de judeţe (dintre care 6 focare în exploataţii comerciale şi 3 focare în exploataţii de tip A). În alte 5 judeţe existau cazuri de pestă doar la mistreţi. În total, au fost eliminaţi 428.744 de porci afectaţi de boală şi existau 1.845 de cazuri la mistreţi.
În mai puţin de două săptămâni, din 8 august până pe 20 august 2019, au fost confirmate 204 noi focare de PPA la porci domestici (2 noi focare în exploataţii comerciale şi un nou focar într-o exploataţie de tip A), 52 de noi localităţi cu focare de PPA, 42 de noi cazuri de pestă confirmate la mistreţi şi au fost ucişi 18.128 de porci.

Articol publicat în revista Ferma nr. 15/242 (ediţia 1-14 septembrie 2019)