Porcul este animalul domestic cel mai legat de tradiţiile noastre strămoşeşti. Mai legat decât oaia, chiar dacă pe seama oii am creat balada ”Mioriţa”, iar efectivele de oi ne plasează pe locul II la nivelul Uniunii Europene. Porcul a pătruns şi el în folclor (de exemplu, zicala ”cea mai bună legumă este porcul”), dar mai ales în calendarul ritualurilor agricole şi gastronomice: îl tăiem de Ignat, îl preparăm şi consumăm de Crăciun. Prin urmare, animalul acesta este preferat după ce este sacrificat, tranşat şi valorificat în carmangerie. Adică ne place carnea lui, nu ne prea place animalul viu. De unde şi compararea unui om cu năravuri proaste fix cu acest patruped guiţător: ”eşti un porc!”
Cel mai comentat animal domestic
O molimă răspândită în numeroase ţări (Pesta Porcină Africană – PPA), dar şi evoluţia în direcţie industrială a sectorului creşterii suinelor au creat o dezbatere vie, chiar la nivel internaţional, privind menţinerea stilului tradiţional, gospodăresc. Favorizează creşterea porcilor în mici exploataţii agricole răspândirea PPA? Este apt micul crescător să satisfacă marele consum? Acestea ar fi principalele întrebări, ale căror răspunsuri sunt cuprinse în toată gama de forme de exprimare umană: de la studii ştiinţifice şi rapoarte instituţionale, până la comentariile injurioase, ca să nu le spun porcoase, postate pe reţelele de socializare. În România zilelor noastre, porcul a ajuns cel mai comentat animal domestic, iar dezbaterea vivace s-a amplificat din cauza intenţiilor instituţiilor responsabile (MADR şi ANSVSA) de a aduce anumite reglementări sectorului, motivate, în principal, de existenţa PPA şi de eforturile de a eradica această molimă devastatoare.
PPA şi sacrificarea în masă a porcilor
Apariţia şi răspândirea vertiginoasă a PPA în România (mai cu seamă începând cu anul 2018, fiindcă focarul din 2017, din judeţul Satu-Mare, a fost izolat şi nu a produs consecinţe) a determinat autorităţile sanitare veterinare să ia în multe locuri decizii radicale: sacrificarea în masă a populaţiei de suine din interiorul focarului. Vă amintiţi, desigur, imaginile tv cu echipe în combinezoane albe asediind gospodăriile ca să salte porcii, stârnind furia şi jalea micilor proprietari. Reacţia emoţională a fost foarte puternică şi la nivelul opiniei publice, dar s-a stins după ce subiectul ”s-a fumat” pentru televiziuni, chiar echipele DSVSA au continuat să ridice porcii şi să-i arunce la groapa comună. Nici unele exploataţii comerciale, nici măcar acelea unde sunt aplicate măsuri stricte de biosecuritate, nu au fost ocolite de dezastru, pierzând din cauza PPA zeci de mii de porci.
Peste 700.000 de capete ucise
Deciziile de intervenţie ale DSVSA au fost diferite de la un judeţ la altul. În Tulcea, judeţul considerat poarta de intrare a PPA, în 2018, vectori fiind mistreţii care au traversat Dunărea din Ucraina şi au intrat în contact cu porcii domestici lăsaţi liberi, intervenţiile au fost radicale, fiind sacrificaţi toţi porcii dintr-o localitate, chiar dacă boala a fost depistată numai într-o gospodărie. În schimb, în Buzău şi Dâmboviţa, au fost sacrificaţi numai porcii din gopodăria unde a fost depistată boală. Una peste alta, numărul porcilor ucişi din cauza PPA, atât în gospodăriile populaţiei, cât şi în exploataţii comerciale a sărit, probabil, de 700.000, dar proprietarii sunt despăgubiţi, valoarea totală a sumelor plătite depăşind 200.000.000 de lei.
De ce nu începem cu eradicarea bolii?
Desigur, uciderea şi despăgubirea pot continua până la dispariţia ultimului porc din România, dar autorităţile au obligaţia să aplice măsuri care să conducă la ieşirea din acest cerc al pierzaniei, adică la eradicarea bolii sau măcar la regresul semnificativ ale acesteia. Ca să tratezi o boală, spun toate tratatele de medicină, trebuie să elimini cauzele. Aceste cauze sunt prea bine cunoscute de MADR şi ANSVSA. Sunt identificate, formulate şi făcute publice. Le regăsim într-un comunicat din noiembrie 2020:
foto: pixabay.com
Care sunt cele 9 cauze ale răspândirii PPA?
LEGEA PORCULUI – DECIZII DE ULTIMĂ ORĂ
”Ordinul 5 porci” a stârnit reacţii şi dezbateri aprinse în spaţiul public. Ce prevede proiectul, cum argumentează MADR prevederile actului normativ, ce spun crescătorii şi opinia publică, ce decid autorităţile pe marginea acestui subiect, aflaţi în timp real de pe site-ul nostru de ştiri agricole www.agroinfo.ro!
un articol de
STELIAN RĂDESCU
