„Avem în lucru mai multe plante. Am reuşit o încrucişare între pepene şi castravete; o linie genetică avansată care produce un fruct mare, să zicem un castravete tip pepene mare, foarte gustos şi aromat, dar în acelaşi timp rezistent la boli şi la dăunători, folosit şi ca portaltoi pentru pepenii altoiţi.
De asemenea, pe lângă soiul de bază Rodeo, am obţinut trei linii genetice de castravete amar (Momordica charantia), din care două cu fructul alb şi o varietate mai timpurie”, precizează Costel Vînătoru.

Tomata neagră, vânăta albă şi ardeii extrem de iuţi
Cunoscutul cercetător buzoian susţine că în activitatea de aclimatizare, el şi echipa sa au îmbogăţit colecţia de tomate prin obţinerea unei linii genetice noi cu fructul total negru, dar şi o varietate mare de alte soiuri, de la tomata de ghiveci, până la cea hibridă de mare productivitate.
Cercetătorii Laboratorului de Genetică, Ameliorare şi Conservarea Biodiversităţii au în studiu şi alte specii de legume. Astfel, au fost creaţi noi hibrizi de vânătă, dintre care vânăta albă va fi înscrisă anul acesta în Registrul soiurilor şi în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România.
„Avem opt linii de ardei iute cu multiple întrebuinţări: ornamental, alimentar-condimentar, ce pot fi cultivate şi în ghiveci. Una dintre acestea se distinge prin colorit, fructul când apare este mov, după care se transformă în roşu şi apoi în negru. Lucrăm la liniile de ardei extrem de iuţi. La Congresul Mondial de Horticultură din 2014, de la Brisbane, Australia, am prezentat unul dintre cei mai iuţi ardei din lume, cu peste 2,4 milioane de unităţi pe scara Scoville”, explică omul de ştiinţă.

Varza Licurişca s-a întors acasă!
„Pe lângă soiul de bază Aromat de Buzău, am obţinut câteva linii la busuioc «regele ierburilor», cu arome unice: de trandafir, lămâie, scorţişoară sau cu aromă de mir, cu diverse nuanţe de culoare: violet, verde, gălbui. Avem o varietate în curs de omologare.
De asemenea, am reuşit să aducem acasă un soi valoros de varză de toamnă cultivat în trecut pe scară largă, dar care se pierduse. Cu ajutorul colegului Velichi de la Brăila am reabilitat varza Licurişca; sperăm să revină în piaţă, că merită”, explică cercetătorul.

Perilla Frutescens şi cimbrul siberian
În câmpurile de testare se află noi plante, precum pelinul dulce, menta, cimbrul, plante extraordinare, utilizate în alimentaţie şi medicină. „Am stabilizat trei soiuri de Perilla Frutescens pe care le vom omologa; e o realizare mare pentru că am reuşit aclimatizarea plantei în Europa. Apoi, avem în studiu cimbrul siberian care vegetează foarte bine peste iarnă în câmp, păstrându-şi foarte bine verdeaţa şi prospeţimea sub zăpadă. E o plantă perenă care merită să fie extinsă în cultură.
S-a adaptat destul de bine Alkanna-pigmentoasă, folosită drept colorant roşu pentru vopsirea ţesăturilor din fibre naturale. Din rădăcina plantei se pot obţine diverse nuanţe de culoare: maroniu-violet sau roşu-maroniu.
De asemenea, suntem bucuroşi că Lophantus Anisatus a prins foarte bine, cererea de seminţe şi răsaduri e mare. La Ziua Mondială a Albinei, apicultorii au vorbit laudativ despre această minunată plantă cu potenţial melifer însemnat. Ai un sentiment de bucurie când vezi că o plantă care nu a fost cultivată în Europa este cerută şi apreciată”, ne-a mărturisit cercetătorul Costel Vînătoru.

BANCA NAŢIONALĂ DE RESURSE VEGETALE, UN PROIECT MULT AŞTEPTAT! 

Aşa cum susţine Costel Vînătoru, la SCDL Buzău ar fi nevoie de suprafeţe şi spaţii ceva mai mari pentru conservarea optimă a materialului genetic. Este vorba despre celulele de păstrare a seminţelor şi de sere moderne menite să asigure creşterea sănătoasă a plantelor, libere de boli şi dăunători, izolate faţă de celelalte culturi, să nu se impurifice între ele. Toate acestea s-ar realiza doar prin înfiinţarea viitoarei Bănci Naţionale de Resurse Vegetale, proiect aflat în Parlament. Astfel patrimoniul genetic românesc ar fi cu adevărat la adăpost şi salvat.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 11/216 (ediţia 15-30 iunie 2018)