În general, în condiţiile normale de lucru, înfiinţarea culturii ar trebui să dureze cam o lună – o lună şi jumătate, însă cu siguranţă că se va întârzia.
În ferma inginerului Cleonic Sucaciu din Drăguş, localitate situată în Ţara Făgăraşului, se plantează, fiece oră prielnică muncii este folosită din plin. Are o suprafaţă de 100 de hectare teren pregătit pentru a fi cultivat cu mai multe soiuri pentru mai multe tipuri de vegetaţie.
„La noi, se instalează seceta!”
„Deja, se simte destul de accentuat lipsa apei, în timp ce în alte regiuni, a plouat şi plouă suficient. Acolo au început să apară problemele pentru cartoful timpuriu plantat până acum; o parte din el a fost afectat de umiditatea crescută şi de temperaturile scăzute. Procentele se vor vedea de la soi la soi, de la parcelă la parcelă”, ne-a declarat noul preşedinte al Federaţiei Naționale “Cartoful” din România, ales în decembrie trecut, cel care şi-a manifestat clar intenţia de continuitate în eforturile de susţinere a producţiei şi a cultivatorilor de cartof români.
Producătorii speră ca 2023 să fie un An al Cartofului, acest produs de bază este la mare căutare pe piaţă.
Unii au stocuri, dar sunt nesemnificative pentru consumul din ţară.
Un viitor fericit: materie primă pentru industrie?!
„În viitorul apropiat, cartoful va deveni materie primă pentru industrie, acesta este trendul mondial. O parte, însă, va fi dependentă de cerere; când se va cere sămânţă, se va dezvolta acest segment de piaţă, la fel se va întâmpla şi cu cartoful proaspăt pentru consum; deocamdată, nu sunt perspective evidente!”, a suţinut Cleonic Sucaciu.
Potrivit acestuia, în România, care nu poate să-şi asigure necesarul intern, consumatorul este obligat să plătească un cartof scump, produs în afara ţării. (Nu trebuie uitat că s-a scumpit cu 34,9%, faţă de anul trecut, iar primele recolte de cartofi noi extratimpurii cultivaţi în solar s-au vândut şi cu 20 de lei kilogramul.).
De aceea, producătorii trebuie să asigure cel puţin necesarul ţării pentru consum.
România a avut în anii 80-90 o suprafață de 400.000 de hectare de cartof.
Conform datelorAPIA, în 2021, au fost înregistrate 32.000 ha, care înseamnă 0,003% din totalul arabil al țării. Pe această suprafață, producătorii pot să asigure 35-40% din necesarul de cartofi consumați în țară. Restul vine din import.
Singura suprafaţă specializată în creştere este cartoful pentru industrializare (chipsuri – de la 1.400, în 2015, la 3.700 ha) care a beneficiat şi de un sprijin cuplat.
Cartoful pentru sămânţă este cultivat pe aproape de 600 ha.
Marian MUŞAT