Fiecare stat membru al Uniunii Europene, prin instituţiile abilitate, derulează anual un program de recoltare şi analizare a probelor de produse vegetale şi animale pentru a depista reziduurile de pesticide. Un anumit număr din aceste probe este analizat în cadrul unui program european, rezultatele fiind comunicate Agenţiei Europene pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA).
Reziduuri peste nivelul maxim legal
Recent, EFSA a publicat raportul aferent anului 2019. Din 12.579 de eşantioane analizate, 98% au fost în limitele legale, iar 2% au conţinut reziduuri peste nivelul maxim legal, din care 1% au condus la acţiuni în justiţie. În cadrul programului european (EUCP au fost analizate probe colectate aleatoriu din 12 produse alimentare – mere, varză, salată, piersici, spanac, căpşuni, roşii, boabe de ovăz, boabe de orz, vin (roşu şi alb), lapte de vacă şi grăsime porcină. Dintre aceste probe analizate: 6.674 (53%) s-au dovedit a fi fără niveluri cuantificabile de reziduuri; 5.664 (45%) au conţinut unul sau mai multe reziduuri în concentraţii sub sau egale cu nivelurile permise şi 241 (2%) au conţinut, după cum am precizat anterior, reziduuri care au depăşit maximul legal, din care 1% au fost cazuri deferite justiţiei. Programul coordonat acoperă coşuri similare de produse pe o perioadă de trei ani.
Văcarii europeni respectă regulile
Comparativ cu 2016, rata de depăşire a nivelului maxim admis a scăzut la piersici (de la 1,9% la 1,5%), salata verde (2,4% la 1,8%), mere (2,7% la 2,1%) şi roşii (2,6% la 1,7%). Rata depăşirilor nivelului maxim admis a crescut la căpşune (de 1a 1,8% până la 3,3%), varză (de la 1,1% până la 1,9%), struguri de vin (de la 0,4% până la 0,9%) şi grăsimi porcine (de la 0,1% până la 0,3%). La fel ca în 2016, nu s-au găsit depăşiri în laptele de vacă.
Ce arată datele ANSVSA?
Recent, au fost publicate şi rezultatele programului de monitorizare derulat la nivel naţional de ANSVSA. În 2019, au fost prelevate în ţara noastră 5166 de probe de fructe, legume, cereale, produse prelucrate (inclusiv alimente pentru copii) şi produse animale. Din acestea, 2504 probe au fost prelevate din producţia din România, 404 probe din producţia din Uniunea Europeană şi 2258 de probe din afara UE. Din totalul de 5166 de probe, 3150 de probe (60,98%) au fost fără reziduuri de pesticide, 1927 (37,30%) de probe au conţinut reziduuri sub limitele maxime admise, 89 (1,72%) de probe au avut urme de pesticide peste nivelul maxim admis şi 58 (1,12%) de probe au fost neconforme, adică au condus la acţiuni în instanţă.
Insecticidul interzis, dar folosit din plin în România
În România, au fost depistate 15 probe neconforme, cu reziduuri de Fipronil în ouă de găină; 4 probe cu Fipronil în ouă de găină amestecate întregi; 8 probe cu Firpronil în ţesut gras de pasăre. Tot din producţia autohtonă au mai fost depistate, printre altele, 2 probe de salată, 1 probă de spanac, 1 probă de mere şi 1 probă de pătrunjel. Din Turcia: probe de rodii, de gutui, de vinete, de pepene galben şi ardei dulce cu Buprofezin. Pe lângă acestea, au mai fost depistate 2 probe neconforme de mere din India şi 1 probă de piersici din Egipt. Nicio probă prelevată din produsele aduse din alte state comunitare nu a conţinut reziduuri de pesticide peste nivelul maxim admis.
un articol de
STELIAN RĂDESCU
