Unitatea suceveană a primit denumirea Centrul de Dezvoltare ”Gheorghe Lazăr” Fălticeni, odată cu trecerea în eternitate a celui care, timp de 37 de ani, a fost director al fostei Staţiuni Pomicole Fălticeni, respectiv Gheorghe Lazăr. ”Am luat această hotărâre imediat după ce am primit trista veste a dispariţiei, la 9 februarie 2019, a unui mare specialist în pomicultura românească şi a unui deosebit om, care a fost dr.ing. Gheorghe Lazăr. Considerăm că este un gest corect să atribuim numele domniei sale acestei instituţii pe care a condus-o în perioada 1973-2010 şi în cadrul căreia a avut realizări ştiinţifice cu totul deosebite. Aş evoca, de exemplu, două soiuri de măr, respectiv Fălticeni şi Rădăşeni – un soi extrem de bun pentru plăcinte -, soiuri care sunt strâns legate de numele omului de ştiinţă Gheorghe Lazăr”, menţiona Gelu Corneanu, directorul SCDP Iaşi.
Un climat excelent pentru cultura părului
Unificarea celor două instituţii de cercetare-dezvoltare pomicolă moldave şi perspectivele activităţilor celor două unităţi au la bază raţiuni ştiinţifico-economice. ”Staţiunea de la Fălticeni are o istorie destul de veche, fiind înfiinţată în anul 1926, cu scopul de a oferi o utilitate economică dealurilor Fălticenilor care nu produceau nimic, fiind folosite doar ca păşuni. În economia de piaţă de după anii 1990-2000, din păcate, unitatea fălticeneană a intrat în picaj şi, în urma discuţiilor cu reprezentanţii ASAS, s-a ajuns la pasul preluării Staţiunii Fălticeni de către SCDP Iaşi. Am avut consultări chiar şi cu domnul Gheorghe Lazăr, care a început să plângă şi a dat încuviinţarea pentru această soluţie. Am dorit redresarea activităţii de aici, fiindcă zona are un potenţial deosebit, mai ales pentru culturile de măr, păr, mur (şi, în general, arbuşti fructiferi). La fosta Staţiune Pomicolă Fălticeni, de-a lungul timpului, au fost omologate foarte multe soiuri din amintitele specii pomicole. Dealurile Fălticenilor au un climat extraordinar de favorabil culturii de păr şi ar fi păcat să nu fie valorificat acest potenţial, rămânând ca românii să consume, în continuare, pere din Italia, America Centrală sau America de Sud”, spunea Gelu Corneanu.
Muzeu pomicol în aer liber
În continuare, pentru activitatea din cadrul Centrului de Dezvoltare ”Gheorghe Lazăr” Fălticeni se întrevede o evoluţie spectaculoasă pe cel puţin trei paliere.
O primă direcţie de activitate are în vedere îmbinarea cercetării ştiinţifice cu promovarea publică a celor mai valoroase şi mai vechi resurse genetice autohtone, în cadrul unui aşa-numit muzeu pomicol în aer liber, pe o suprafaţă de peste 30 hectare de teren. ”Ne-am propus ca într-una dintre fermele Centrului de Cercetare Fălticeni, respectiv în Ferma Spătăreşti, care are o suprafaţă de aproximativ 32 ha, să readucem fond de germoplasmă şi să înfiinţăm câte 3-4 hectare din soiuri vechi, precum soiurile de măr Pătul, Creţescu, Domnesc românesc, Rădăşeni, Fălticeni etc. Vorbim despre soiuri cu o înaltă valoare, din punct de vedere al conţinutului de zahăr şi al acidităţii, excelente pentru industrializare bio – plăcinte, sucuri etc. Vom realiza aici un anumit tip de grădină botanică, aşa cum, de altfel, există în alte ţări şi unde accesul costă. Aici nu va costa nimic şi oamenii vor avea ocazia să vadă pe viu cum arăta o plantaţie pe timpul bunicilor. Această germoplasmă reprezintă o avere naţională, pe care trebuie să o conservăm şi să o cunoaştem, să ştim că soiurile noi sunt create din cele vechi”, explica Gelu Corneanu.
Soiuri străine testate în condiţiile din România
Cea de-a doua direcţie de activitate în cadrul Centrului de Cercetare-Dezvoltare Pomicolă ”Gheorghe Lazăr” Fălticeni va viza testarea pe terenuri româneşti a soiurilor de top mondial de măr şi de păr. ”Este posibil ca unele dintre soiurile străine să aibă mai bune condiţii în alte părţi ale lumii decât în România. Testăm timp de 5-6 ani în condiţiile noastre şi vedem ce se întâmplă cu fiecare soi din fiecare specie cu pretabilitate pentru această zonă. De ce? Pentru că mulţi dintre cei care accesează fonduri europene pe pomicultură sunt tineri, fără experienţă practică şi trebuie să ştie, după verificări în condiţiile noastre, cu temperaturi care pot scădea până la -25 grade Celsius sau pot creşte până la plus 35-40 grade Celsius, dacă respectivul soi se pretează sau nu la condiţiile pedo-climatice din zona Moldovei. Dacă nu, atunci de ce să mai cheltuie banii pe asemenea soiuri?! Vă dau exemplul cu acel copac-minune Paulownia, mulţi fermieri, îndeosebi situaţi între Reghin şi Cluj, înregistrând eşec tocmai din cauza neadaptabilităţii”, sublinia directorul SCDP Iaşi.
Nucul negru Juglans nigra poate înlocui cu succes Paulownia
Cea de-a treia direcţie de activitate în cadrul unităţii fălticenene de cercetare pomicolă va fi orientată către transferarea pomiculturii în zonele submontană şi montană. În cadrul fermei de la Ilişeşti – zona Gura Humorului – vor încerca să verifice şi apoi să propună formule de livezi pentru astfel de areale. ”Nu vom face cireş la munte, dar ne putem reaminti de o specie exrem de valoroasă şi de prielnică zonei montane, respectiv nucul negru Juglans nigra. Acest nuc negru poate oricând să înlocuiască Paulownia, având un lemn cu o valoare superioară şi crescând foarte bine în zone cu altitudini de până la 1400 m. Este adaptat de mii de ani în zona Moldovei, dar pare a fi o specie pe cale de dispariţie. În România, mai avem în total vreo 3.000 de exemplare de nuc negru, atât în regimul silvic, cât şi în reţeaua staţiunilor de cercetare. Vrem să readucem în actualitate şi în zonele noastre montane acest nuc negru de pădure, care poate asigura şi venituri. În ultimii 30 de ani, am tot studiat această specie şi vă pot spune că, la 15 ani, nucul negru poate fi tăiat şi dat în lucru pentru mobilier. Dar, atenţie, recoltarea lemnului trebuie să se efectueze după o schemă de tăiere şi nu de defrişare. De ce? Pentru că, aşa după cum am observat în cadrul studiilor, nucul negru are o capacitate mare de lăstărire şi în următorii 15 ani putem reface cultura fără noi cheltuieli de reînfiinţare”, detalia Gelu Corneanu.
Baza materială a fostei SCDP Fălticeni include 60 hectare de teren aflat în proprietatea ASAS, 100 ha din domeniul public al statului şi 11 ha în zona Gura Humorului.
IN MEMORIAM GHEORGHE LAZĂR
Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Pomicolă Fălticeni a primit denumirea Centrul de Dezvoltare ”Gheorghe Lazăr” Fălticeni, ca urmare a deciziei din luna februarie 2019 a conducerii SCDP Iaşi, odată cu trecerea în eternitate a celui care, timp de 37 de ani, a fost director al fostei Staţiuni Pomicole Fălticeni.
Gheorghe Lazăr s-a născut la 29 martie 1938, în comuna Răchiţi, judeţul Botoşani. A fost absolvent al Facultăţii de Horticultură din cadrul Institutului Agronomic Iaşi, promoţia 1962. În perioada 1963-1972, a lucrat ca inginer, apoi inginer-şef la CAP Pleşeşti, comuna Vultureşti, judeţul Suceava. În anul 1973 este transferat la Staţiunea Pomicolă Fălticeni şi numit director, funcţie pe care a deţinut-o timp de 37 de ani, până în anul 2010, când s-a pensionat. Concomitent, a fost promovat ca cercetător ştiinţific, parcurgând toate gradele ştiinţifice. În anul 1983, a primit titlul ştiinţific de Doctor în Agronomie, prin susţinerea tezei ”Influenţa îngrăşămintelor asupra creşterii şi fructificării la specia păr”. În cadrul cercetărilor de agrotehnică, a abordat o serie de teme importante precum folosirea îngrăşămintelor organice, minerale şi verzi în livezile tinere şi pe rod, stabilirea formelor de coroană cele mai economice pentru diferitele tipuri de livezi, valorificarea terenurilor în pantă, cu exces de umiditate şi cu crearea unor condiţii bune de creştere şi fructificare a pomilor, stabilirea sistemelor de întreţinere a terenurilor plantate cu pomi, combaterea eroziunii solului etc.
În toate aceste cercetări, Gherghe Lazăr a pus accentul pe latura lor aplicativă şi economică, demonstrând pe sutele de hectare ale Staţiunii valabilitatea rezultatelor obţinute. A scris şi a publicat peste 40 de lucrări ştiinţifice şi articole tehnice, a organizat concursuri de fructe şi expoziţii, a efectuat vizite de documentare în mai multe ţări din Europa şi din Asia. Producţiile medii de 30-33 tone/hectar obţinute constant de Staţiunea Fălticeni la măr sunt argumente concrete ale profesionalismului colectivului de cercetare din nord-estul României condus cu competenţă de către Gheorghe Lazăr. Prin tot ceea ce a realizat în cercetarea ştiinţifică, dar mai ales în producţie-dezvoltare, Gheorghe Lazăr s-a înscris în rândul conducătorilor de elită ai pomiculturii româneşti.
Un articol publicat în revista Ferma nr. 6/233 (ediţia 1-14 aprilie 2019)
