Până aproape de finalul lunii ianuarie, culturile de toamnă au evoluat, în cea mai mare parte, satisfăcător, fapt care mai ameliorează prognozele pentru producţiile lui 2012. Cu excepţia rapiţei, care, după era de aşteptat, este compromisă în peste 80 la sută din cazuri.
IAŞI
Una bună, alta rea
La grâu, tragem speranţe că va fi bine, dar la rapiţă nu mai e nimic
Aurel Placinski, Moldova Ţigănaşi
În zona Iaşiului, există o situaţie mai aparte, în sensul că pe anumite areale a plouat, în vreme ce pe alte suprafeţe de cultură nu a căzut nici un strop de precipitaţii. Acest fapt a influenţat, în măsură covârşitoare, dezvoltarea culturilor agricole.
Aurel Placinski, director Moldova Ţigănaşi, spune că, până în prezent, grâul a evoluat destul de bine, însă rapiţa va fi pierdută. „În momentul de faţă, grâul are o densitate bună, de circa 400-500 de plante pe metru pătrat, fiind răsărit în întregime. Ceea ce ne dă speranţe că această cultură are şanse mari să se dezvolte în continuare corespunzător”, apreciază Aurel Placinski.
Din păcate, directorul Moldova Ţigănaşi nu este la fel de optimist în privinţa rapiţei. „Rapiţa… cred că pot afirma că am pierdut-o. În lipsa apei din toamnă, n-a avut prea multe şanse. Pe cele 600 de hectare o să punem culturi de primăvară. Deşi în zona noastră au fost locuri unde a mai plouat, unde avem noi rapiţa cantitatea de precipitaţii căzută a fost extrem de mică, lucru care se vede acum prin felul în care aratăcultura”, susţine Aurel Placinski.
Moldova Ţigănaşi exploatează 900 hectare cu grâu şi 600 hectare cu rapiţă.
MEHEDINŢI
Seceta, ca un blestem
La noi e dezastru din cauza secetei
Cornel Stroescu, preşedinte APA Mehedinţi
În această perioadă, orice discuţie purtată cu Cornel Stroescu, preşedinte Asociaţia Producătorilor Agricoli (APA) Mehedinţi, începe şi se termină, din păcate, cu aceeaşi problemă: efectele negative ale lipsei precipitaţiilor. Reprezentantul fermierilor din Mehedinţi susţine că sudul ţării, zona situată pe cursul Dunării, este probabil cea mai afectată de secetă din întreaga Românie. „Realitatea este că suferim cumplit de secetă noi, producătorii agricoli din sudul ţării. Suprafaţa totală afectată este de peste 30.000 de hectare.
Mă refer la zona care se întinde pe cursul Dunării, de la Craiova la Bucureşti, respectiv de la Hunedoara la Timişoara. Din 1 august până acum au căzut maxim 50 de litri de apă pe metru pătrat”. Ce efecte a generat lipsa apei? „Dezastru! Care culturi se pot dezvolta fără apă? Grâul e terminat dar chiar şi acolo unde a răsărit, să spunem, tot nimic nu e de capul lui. Iar de rapiţă, mai are oare rost să vorbim?!”, spune Cornel Stroescu.
Fermier la rândul lui, Cornel Stroescu a însămânţat 1500 de hectare, 700 hectare cu grâu şi 200 de hectare cu rapiţă. „Am aplicat toată tehnologie ca la carte, cum se spune, tocmai pentru că sunt pregătit, în ceea ce mă priveşte, să fac performanţă. Sunt dotat toate utilajele necesare, noi, moderne, şi ştiţi care e rezultatul? La rapiţă, nici sămânţa nu mai e în pământ.
Iar grâul, dacă va ploua, repet, dacă va ploua, poate o să scot jumătate din producţie ”, declară Cornel Stroescu. În ciuda greutăţilor, reprezentantul APA nu este însă omul să stea cu mâinile în sân şi să se plângă. „Dunărea curge pe lângă noi, iar noi răbdăm de secetă, aşa ceva nu se poate. După cum v-am mai spus şi cu alte ocazii, vom continua seria demersurilor, pentru ca, împreună cu ajutorul autorităţilor, să ajungem să irigăm.
Recent, am discutat cu producătorii agricoli din toate comunele din zona noastră, pe o rază de 30.000 de hectare, pentru a constitui, oficial, organizaţii de utilizatori de apă. Scopul final este de a reuşi să utilizăm staţia de pompare de lângă Dunăre. De asemenea, aşteptăm o delegaţie şi de la Ministerul Agriculturii, care ne-a promis sprijin”, afirmă Cornel Stroescu.
DÂMBOVIŢA
Risc mai mic pentru culturi
Nici măcar la grâu, nu va mai fi ca anul trecut, asta e clar
Marius Caraveţeanu, fermier Răcari, Dâmboviţa
Marius Caraveţeanu, fermier din Răcari, Dâmboviţa, este tipul de producător agricol pe care seceta din perioada precedentă l-a determinat să-şi schimbe structura culturilor. Astfel, el a renunţat, temporar, la rapiţă şi la orz, optând să cultive, ca şi cultură de toamnă, doar grâul.
„Din cauza problemelor cu lipsa precipitaţiilor, anul acesta merg doar pe grâu. Am considerat că riscul este mult prea mare pentru rapiţă. Iar anii următori, o să mai văd cum o să procedez…”, afirmă Marius Caraveţeanu, fermier dar şi primar de Răcari.
În ceea ce priveşte starea de vegetaţie a grâului, Marius Caraveţeanu spune că aceasta variază în funcţie de parcele. „Pe parcelele unde s-a arat în vară şi unde a mai şi plouat puţin, grâul arată mai bine decât pe celelalte parcele. În general, pe 350-400 de hectare, grâul este răsărit, cu o densitate bună.
Sperăm că va fi o iarnă cu zăpadă şi cultura va evolua corespunzător şi pe mai departe”, explică Marius Caraveţeanu. Exploataţia deţinută de Marius Caraveţeanu numără 600 de hectare cultivate cu grâu.
INFO
BAYER
Recomandări de sezon
La cerealele de toamnă, având în vedere că şi densităţile efective vor fi mai mici, ne aşteptăm ca densităţile de buruieni să fie mai mari, astfel că trebuie să intervenim cu erbicide eficiente, aplicate în momentele şi dozele optime recomandate. Concomitent cu tratamentul cu erbicide se poate aplica şi un fungicid, care protejează cultura împotriva bolilor coletului şi a făinării.
În acest sens, compania Bayer recomandă aplicarea unui amestec de două produse: erbicidul Sekator OD şi fungicidul Falcon 460 EC. Cele două produse se pot folosi în amestec, printr-o singură trecere combătând buruienile problemă şi oferind protecţia necesară împotriva bolilor ce pot apărea la reluarea vegetaţiei.
Cele două produse sunt disponibile sub forma unui pachet tehnologic: Pachetul Falcon, care contine 15 litri din produsul Falcon şi 3 litri din produsul Sekator. Un pachet tehnologic este suficient pentru 20 hectare.
La cultura de orz de toamnă, se poate efectua un tratament cu un regulator de creştere, pentru a limita fenomenul de cădere a orzului; compania Bayer recomandă utilizarea produsului Ethrel (etefon 480 grame/litru), în doză de 1 litru/hectar, aplicat în intervalul dintre începutul alungirii paiului şi apariţia frunzei stindard.
Culturile de toamnă, ameninţate de ger
Temperaturile mai mici de -15°C de la sfârşitul lui ianuarie – începutul lunii februarie i-au încercat greu pe fermieri. Acolo unde rapiţa a răsărit totuşi, cultivatorii se aşteaptă la noi pierderi de cultură. „Probleme vor fi cu rapiţa care nu şi-a parcurs complet ciclul biologic normal până la această dată, care în loc să fie undeva la 6-8 frunze, cu o tijă de circa 8 mm, la o parte din ferme nu are mai mult de 2-3 frunze”, ne-a precizat Ion Voinea, product manager KWS. Şansa cerealelor este ca gerul să se instaleze în etape.
”Culturile de cereale sunt către înfrăţire şi înfrăţite, fază în care grâul şi orzul au o rezistenţă destul de bună la temperaturi scăzute, cu condiţia ca acestea să vină în etape, ca să se producă o călire a plantelor. O temperatură de -15°C pentru cerealele de toamnă, dacă nu se instalează brusc, nu reprezintă o problemă, neapărat. O înrădăcinare bună, o tasare bună a terenului, respectiv, o pregătire a patului germinativ de la foarte bună la excelentă asigură o rezistenţă mai mare”, a adăugat Voinea.
Perspective sumbre pentru vestul ţării
Spre deosebire de celelalte regiuni ale ţării, în vest nu s-a aşternut pic de zăpadă, dar nici avertizări de cod portocaliu de ger nu s-au emis. Cu toate acestea, până la ieşirea din iarnă, perspectivele sunt destul de sumbre pentru multe din suprafeţele însămânţate. „Din cauza secetei, rapiţa a fost, practic, compromisă pe partea de vest a ţării. Din păcate, nu avem zăpadă care să acopere culturile rămase.
Perspectiva la această cultură este aproape zero. Nici cu cerealele păioase nu stăm prea bine, cu excepţia orzoaicei şi a orzului, care au fost semănate din vreme şi au mai prins ceva ploi. Grâul se prezintă destul de prost, avem mari suprafeţe care sunt încă în curs de răsărire, când la ora actuală noi trebuia să avem toate culturile înfrăţite, nu răsărite.
Preconizez că, întrucât rapiţa nu s-a realizat şi cultura de grâu semănată e mai mică decât în 2011, anul acesta se va semăna mai mult porumb şi floarea soarelui”, ne-a declarat Alexandru Rădulescu, director regional al companiei Bayer CropScience România, pentru vestul ţării.
