Este vorba despre pătarea unghiulară cea mai cunoscută şi mai păgubitoare dintre toate bolile produse de bacterii la cultura de castraveţi.

Pentru mai multe amănunte, ne-am informat pentru Dvs, cultivatorii acestei specii, purtând o scurtă discuţie cu dr. ing. Marius Petrache, directorul general Marcoser, unul dintre specialiştii în consultanţa legumicolă din zonă.

“Boala este produsă de bacteria Pseudomonas syringae pv. Lachrymans al cărei atac se manifestă pe toate organele aeriene ale plantelor (cotiledoane, frunze, flori si fructe). Deşi denumirea este de pătare unghiulară, pe faţa superioară a frunzei apar pete circulare, punctiforme la început şi apoi din ce în ce mai mari, iar pe faţa inferioară a frunzei, petele sunt mărginite de nervure”, a susţinut Marius Petrache.

Acesta subliniază că pe timp umed, dimineaţa, pe faţa inferioară a petelor foliare apare un exudat mucilaginos, albicios, sub formă de picături; acesta se usucă şi formeaza o crustă albă-cenuşie.
Cu timpul, petele foliare – care pot apărea şi pe tulpina plantei – devin brune, confluează, iar ţesuturile din dreptul lor se usucă şi se rup.

De asemenea, florile infestate se usucă şi cad. Pe fructe, atacul produce mici pete circulare (1-2 mm), adâncite în ţesuturi, cu aspect umed şi cu o zona centrală albicioasă.
În dreptul petelor, fructul se acoperă cu lichid bacterian, pe vreme umedă, iar pe vreme uscată se crapă.

Condiţii de apariţie a bolii

“Apariţia infecţiei este favorizată de umiditatea ridicată (peste 90%), de prezenţa picăturilor de apă pe organele aeriene ale plantelor şi de temperatura cuprinsă între 18-28 grade Celsius. Răspândirea infecţiei este realizată pe durata perioadei de vegetaţie prin intermediul apei (ploi sau irigare prin aspersiune), iar de la un an la altul se transmite prin seminţe contaminate şi resturile vegetale infestate”, a explicat specialistul.

7 MĂSURI PROFILACTICE

1. Practicarea unui asolament de 4-5 ani pentru culturile de curcubitacee;

2. Adunarea şi distrugerea resturilor vegetale la sfârşitul perioadei de vegetaţie;

3. Folosirea seminţelor profesionale de castraveţi; 

4. Utilizarea unei tehnologii care să includă un plan de fertilizare, de la înfiinţare şi până la recoltare;

5. Irigarea culturilor cu sisteme de udare prin picurare;

6- Utilizarea foliei de mulcire pentru controlul umidităţii aerului;

7. Aerisirea corespunzătoare a solarului

UTILIZAREA ÎNGRĂŞĂMINTELOR CUPRICE

De asemenea, îngrăşămintele pe baza de cupru, aplicate fie foliar, fie radicular îmbunătăţesc sistemul de autoapărare a plantei şi previn apariţia agentului patogen.

Supunem atenţiei doi dintre fertilizanţii recomandaţi:

1. Codicobre – un îngrăşământ cupric (sub formă de complexat organic gluconat) cu rol în prevenirea simptomelor cauzate de deficienţele de cupru;

2. Fertipen C, produs lichid pe bază de hidroxid de cupru menit să corecteze deficienţele de cupru la culturile legumicole.

MĂSURI DE COMBATERE CHIMICĂ

O importanţă deosebită în controlul bolii pătării unghiulare la castraveţi o joacă aplicarea tratamentelor fitosanitare, în dozele omologate şi la timp, conform instrucţiunilor de utilizare a produselor companiilor furnizoare.  

Alcupral 50 PU, produs cu acţiune fungicid-bactericidă de contact, având un foarte bun efect preventiv şi curativ faţă de un spectru larg de agenţi fitopatogeni;

Champ 77 WG ce acţioneaza prin contact, stimulând rezistenţa naturală a plantelor. Produsul aderă bine pe suprafaţa frunzelor şi nu necesită adezivi;

Polyram DF,produs sistemic local translaminar, cu un spectru larg de combatere al bolilor la plante;

Dithane M 45, printre cele mai cunoscute fungicide, având un spectru foarte larg de combatere al patogenilor din culturile agricole;

Topsin 70 WDG, fungicid sistemic, cu acţiune curativă şi preventivă, folosit pentru tratarea si protejarea culturilor împotriva bolilor.

Marian MUŞAT