La începuturi, cea mai răspândită activitate care a dus la dezvoltarea comunității a fost confecționarea pietrelor de moară, renumiții pietrari de aici fiind principalii furnizori pentru morile din Banat și a unei părți din Ardeal. Mai apoi a fost exploatarea lemnului, dar această ocupație și-a pierdut din semnificație odată cu demontarea căii ferate forestiere. 

Comuna cu pășunea împădurită! 

Ca suprafață, Pietroasa este o comună întinsă, cu 15.646 hectare, din care cea mai mare parte o reprezintă pădurea (10.579 ha), administrată de Direcția Silvică Timișoara, prin Ocolul Silvic Cosava, precum și 2.327 hectare de pășune împădurită și de pădure, proprietate publică a comunei, majoritatea suprafeței fiind în clasele de fertilitate a IV-a și a V-a. Ca populație, însă, se înscrie în rândul comunităților mici, cu numai 1.211 de locuitori. Fiind așezată într-o zonă de dealuri înalte, pădurea ocupă 12.906 ha. De asemenea, o suprafață ce însumează 662 ha este pășune, dar aceasta este de slabă calitate și infestată cu ferigă. 

“Șmecherii” sau “băieții deștepți” ai pășunii

“Piatra de moară” pentru crescătorii de animale ai comunei o reprezintă pășunea, ne-a declarat Gheorghe Chendeș, fermier din Pietroasa. „Problema e că, uite, aici, în comuna noastră, nu vor șmecherii ăștia să ne deie pășunea. Este o asociație a crescătorilor de animale în comună care a avut contract de închiriere a pășunii pe un an de zile, care a expirat la 15 aprilie 2016. Din 2014, toot fac cerere pentru închirierea sau concesionarea unei suprafețe de pășune, dar fără succes”, se plânge fermierul. 

Gheorghe Chendeș ne spune că îngrijește și exploatează nouă vaci cu lapte și 260 de oi și se află printre locuitorii care dețin cele mai mari efective de animale din zonă. 

„În 2014, mi s-a spus că nu se poate repartiza pășunea, că nu este amenajamentul pastoral făcut. Anul trecut, mi-o trimis un rezultat că au făcut fertilizări, însămânțări, umbriri. Nu o făcut absolut nimic pe imaș. Acum, vor să rămână așa pășunea. În februarie, anul acesta, am făcut din nou cerere și nu mi-au dat nici un răspuns, am fost de cinci-șase ori la ei, la primărie, și mi-au zis că o să mă anunțe. Se tot spune că pășunea trebuie dată la utilizatori, la cei care dețin animale, ei nu vor s-o dea! Și nu știu de ce”, susține crescătorul de animale timișean, care a ținut să completeze că „tot satul e în situația asta. Știu că sunt câțiva șmecheri de-ai lor cărora nu le trebuie pășune, restul au depus cereri pentru suprafața de pășunat. În toate comunele s-au dat pășunile la oameni, numai la noi nu!”, ne-a declarat cu amărăciune fermierul Gheorghe Chendeș. 

„Fără amenajament pastoral, nu putem da pășunea!” 

Pentru a cunoaște și poziția autorității locale, am purtat o discuție cu Ioan Simoc, primarul comunei Pietroasa: “Noi acuma lucrăm la amenajamentul pastoral, am plătit. Până nu-i gata, nu putem să repartizăm pășunea. Avem aici niște probleme deosebite cu pășunea, nu suntem ca-n pustă, e pășune împădurită. Și apoi, vor mai mulți crescători în același loc; sunt, până la urmă, zece persoane pe aceeași suprafață. Probabil facem licitație, vom vedea cum vom proceda, deocamdată e liniște! Deci am vorbit cu Gheorghe Chendeș, să mai aibă și el un pic de răbdare, acuma!”, a susținut Ioan Simoc, primarul comunei Pietroasa. 

Întrebându-l despre ce suprafață de pășune este vorba, întâiul gospodar al comunei ne-a declarat că “este greu să vă zic, avem peste o mie de hectare de pășune împădurită, din care circa 400 ha au fost curățate prin lucrări subvenționate de APIA; Asociația Crescătorilor de Animale a rezolvat problema. Sigur, că până la urmă trebuie să tranșăm într-un vreun fel problema pășunii”, a recunoscut Ioan Simoc.

Ce-i scapă primarului Ioan Simoc?

Așa este, domnule primar, dar va dura câțiva ani. Cei care fac amenajamentul pastoral – consultanța agricolă – nici nu s-au apucat de treabă, deși au fost plătiți. Mai trebuie procurate date și alte hârtii de la Oficiul pentru Studii Pedologice și Agrochimice Timișoara. Și încă ceva ce v-a scăpat: Suprafața de pășune putea și poate fi repartizată utilizatorilor de pășune și fără finalizarea amenajamentului pastoral! Nu este o condiție restrictivă! 

Articol publicat in revista Ferma nr.10(171) 1 – 14 iunie 2016