„E trist că la 200 de metri de Dunăre cosim grâul să punem altă cultură. E uscăciune maximă, nu a plouat de câteva luni de zile! Reînsămânţez cu floarea soarelui o parcelă de 27 de hectare.
Mai este orzul şi nu ştiu ce să fac cu el. În plus, au apărut şi nişte boli şi dacă nu fac tratamentul la timp, pierd din recoltă, iar dacă stropesc în lipsa apei, o fac degeaba”, ne-a declarat Ştefan Muscă, fermier din Pietroşani – Teleorman.
Fluviul e aproape de terenurile mele şi nu pot să ud!!
Ştefan Muscă lucrează o suprafaţă de aproape 600 de hectare în judeţele Teleorman şi Giurgiu. Mai are de cosit încă vreo 50 de hectare de păioase. Dacă nu va ploua în următoare zile, va fi vai şi amar!
El are ambiţia de a iriga întreaga suprafaţă cu apă din Dunăre. „Fluviul este aproape, la câteva sute de metri de terenurile mele şi ar fi păcat să nu am irigaţii. O să investesc în instalaţii, ţevi şi aripi de ploaie, iar cu nişte motopompe voi trage apa din Dunăre pe o reţea de canale că aici, cu ani în urmă, au fost nişte orezării şi toate parcelele mele sunt înconjurate de canale de desecare. Mi-ar trebui cel puţin 200 de mii de euro, în prima etapă, să luăm şi noi nişte tamburi, nişte motopompe performante”, explică fermierul.
Deocamdată, lucerna nu are nevoia de apă!
E bucuros că lucerniera de 220 de hectare înfiinţată anul trecut cu sămânţă de la Ciproma nu suferă din pricina lipsei de apă.
„Am vorbit în toamnă la consulatul general al României din Shanghai să fac un contract cu China şi să pot da lucernă. Urmează să umblu prin ţară, să găsesc să fermieri, să ne asociem şi să putem cultiva pentru chinezi. Trebuie să strângem o suprafaţă de cel puţin 3.000 de hectare. După părerea mea, este singura cultură care funcţionează la ora asta…”, susţine cultivatorul.
„La lucernă, deocamdată, nu este nevoie de apă. Am băgat la coasă şi fac baloţi. Acum trebuie să găsesc eu s-o vând. Iese o medie de 3.000 kg, dacă o uscăm, preţul o să fie în jur de un leu kilogramul, bunicel, faţă de grâu care se preconizează a fi la recoltare în jur de 60 de bani, iar porumbul 80-90 de bani sau cât va fi! Cea de-a doua coasă o las pentru sămânţă, că am contract cu Ciproma, şi pe urmă pe următoarele să văd cu cine mă asociez să dăm prin Dubai, pe la cămile”, explică fermierul.
„Îngrăşămintele m-au uscat de bani!
Ştefan Muscă a semănat în jur de 200 de hectare de floarea soarelui şi vreo 60 de hectare cu porumb. Vreo 200 şi ceva le lucrează în sistem bio. După cum ne spune, le fertilizează cu îngrăşământ natural de pasăre, împrăştiat cu maşina de amendamente, în cantitate de la 300 până în 500 kg la hectar.
„A fost singurul îngrăşământ care este şi mai ieftin, l-am luat 2.400 lei tona. Celelalte m-au uscat de bani: nitrocalcarul m-a costat 4.000 lei tona, azotatul 5.500, iar complexele 6.200 lei tona. Am luat ţeapă că nu am ştiut că se vor ieftini. La culturile convenţionale o să administrez nişte nitrocalcar şi două produse fertilizante cu aplicare foliară”, rosteşte cu amărăciune fermierul.
Plantaţie de nuc forestier
Ştefan Muscă susţine că este primul fermier din România care a înfiinţat o cultură de nuc pentru lemn, nu şi pentru fructe.
„Statul nu a vrut să-mi dea bani la prima împădurire de la comunitatea europeană. De şase ani de zile CE ne-au luat banii înapoi pentru că noi nu am fost în stare să facem prima împădurire. Ministerul Mediului nu a vrut să treacă pe listă acest hibrid de nuc forestier, descoperit în Franţa, care creşte cu o viteză extraordinar de mare. Nucul creat special pentru producţia de lemn nu necesită o îngrijire specială, la 15 ani ajunge la maturitate, iar la recoltare poate avea un mc de masă lemnoasă.
Am făcut împădurire pe trei hectare, urmând ca în următorii ani să extind suprafaţa. Am luat nişte teren prin Tg Jiu, să o să mai plantez, astfel încât să ajung la 20-30 ha şi să le las nepoţilor să mă pomenească!”, a conchis Ştefan Muscă.
Marian MUŞAT
