„Abia reuşisem să semăn vreo 20 de hectare de rapiţă. Plantele au răsărit foarte târziu şi când au ajuns în faza vegetativă de cinci-şase frunzuliţe, au venit cârduri întregi de gâşte sălbatice şi le-au smuls cu totul. În două zile nu mai era nimic pe câmp! Dar curios este altceva! Până în anii trecuţi, păsările sălbatice nu veneau către stânele de oi unde-s câinii. Acuma s-au aşezat lângă amenajările cu ovine, la circa 20 metri de câinii ciobăneşti! Nu le mai este teamă!”, ne-a declarat Adrian Romgetdacus Bârdiganu.
Potrivit acestuia, cultura de mazăre de toamnă, întinsă pe 15 hectare, a scăpat neatinsă anul acesta. Dar în urmă cu două toamne, păsările sălbatice au făcut prăpăd şi în mazăre!

Rapiţa a intrat în dieta gâştelor sălbatice!?
„Gâştele au încercat şi în lanul de grâu, au stricat ceva, dar se pare că au preferat rapiţa. Am încercat să le gonesc, să le sperii cu toate mijloacele: cu momâie, cu pocnitori, în zadar! Doar împuşcate, altfel nu văd să le fac faţă! Nu îţi dă nimeni despăgubire, nici măcar asigurare nu există pentru atac de animale sălbatice. Nu există clauză în poliţa de asigurare pentru aşa ceva”, şi-a rostit nemulţumirea fermierul.
Adrian Romgetdacus Bârdiganu a avut şi are probleme cu ciobanii şi mai ales cu animalele lor. Lăsate nesupravegheate, turmele de oi dau iama prin lanurile coapte. „Am depus plângere la poliţia din Însurăţei, ne chinuim să ajungem cu dosarul în instanţă, dar şi cercetările stagnează de mai bine de un an”, a susţinut brăileanul.

Ciori la… ciordit!
Ca şi în anii anteriori, producătorul agricol nu mai cultivă porumb, deoarece are „nişte prieteni harnici nevoie mare; lucrează şi noaptea, vin cu căruţa şi culeg păpuşoiul înainte de vreme. Cunosc un fermier care pe solele pe care a reuşit să recolteze a făcut 8-9 tone la hectar, iar pe unde nu a apucat să intre şi s-au grăbit alţii, nu a făcut decât în jur de două tone/ha”, spune fermierul, care de vreo cinci ani de zile se luptă cu sălbăticiunile, cu gâştele, cu oile… „Anul trecut, ultimul val de atac a fost al ciorilor la mazăre; o parcelă de zece hectare au ras-o la jumătate! Lucrez o mică suprafaţă de teren ce aparţine de Romsilva, dar unde nu creşte nici un copac. Am încercat să obţin autorizaţie ca să împuşcăm ciorile; nu am reuşit, pentru că – spun ei – sunt protejate de lege! Când se apropie luna mai, încep să mă pregătesc ca să întâmpin ciorile! Poate până atunci reuşesc să fac o slujbă de sfeştanie pentru culturi şi pentru izgonirea sălbăticiunilor şi a răutăţilor, că tot e pământul Episcopiei”, a precizat fermierul.

Recoltat în valuri!
În ferma lui Adrian Romgetdacus Bârdiganu, grâul semănat pe 45 de hectare e destul de bun, se prezintă excelent până acum; dar recoltă nu obţine mai mult de 4 tone. Cultivatorul a făcut drenajele la timp, deoarece terenul de la Insurăţei este predispus la reţinerea apei. „Ce se întâmplă? La Însurăţei, terenul este în valuri, în talazuri, şi apa se adună şi bălteşte. Anul trecut am recoltat tot în valuri: şapte tone pe suprafaţa mai răsărită, o tonă pe cea de jos, de vale! Aşa că m-am închis undeva la 4 tone de grâu la hectar”, a susţinut cultivatorul.

PĂSĂRILE L-AU GONIT SPRE TAXIMETRIE
În zona de sud a judeţului Brăila mai sunt destui fermieri care au probleme cu sălbăticiunile. Unul dintre ei este şi Marcel Soceanu, mic producător din satul Tătaru, comuna Dudeşti. „Aveam semănat nişte grâu. Am plătit serviciile către prestatori (300 lei pe hectar aratul, 300 lei/ha discuitul şi semănatul) şi o parte din inputuri către furnizori: sămânţă, îngrăşăminte, produse de combatere fitosanitară. Acum, cultura de grâu era o mândreţe dacă nu mi-o mâncau gâştile sălbatice. Am să văd la desprimăvărare ce şi cum. Am lăsat-o să vedem dacă o să lăstărească; dacă nu, va trebui s-o întorc, ce să fac?!”, ne-a vorbit cu obidă în glas fermierul.
Brăileanul a mai avut un sezon de producţie dezastruos. A pus şase hectare de pepeni verzi şi galbeni şi nu a avut cui vinde! Cam jumătate din recoltă a rămas pe câmp, undeva la mai bine de 20 de tone la hectar, căci a ars-o soarele. Iar restul a vândut-o care pe unde s-a mai putut, cu 30 de bani kilogramul de pepene galben şi 10 bani/kg pepenele verde. „Mai cunosc un inginer horticol din zonă care s-a lăsat de agricultură şi s-a apucat de taximetrie în Bucureşti pentru că păsăretul sălbatic i-a distrus recolta în fiecare an şi preţul mic la harbuji l-a dus drept la faliment!”, ne-a declarat Marcel Soceanu.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 3/208 (ediţia 15-28 februarie 2018)