Inginerul Constantin Mocanu, cunoscut cultivator brăilean și președintele Cooperativei Braicoop, este de părere că în anul recent încheiat s-a muncit destul de mult pentru a se realiza producții, dar nu prea s-a văzut în buzunar.
Subvenția. „Pentru mulți dintre noi, fermierii, situația financiară nu e tocmai roză. Pe mine, m-a dat rău peste cap subvenția care nu a intrat la timp; mi-a stricat multe planuri. Eu lucrez o suprafață de circa 600 ha, după calculul meu estimativ – pentru că nici acuma nu se știe exact care este nivelul de sprijin – ar trebui să primesc drept subvenții peste 100 mii de euro. Nedispunând de resurse financiare, a trebuit să mă împrumut de la noua sucursală brăileană a Agricover Credit IFN, singura instituție financiară non-bancară din România specializată în finanțarea agriculturii”, ne-a declarat fermierul.
Pământul. În opinia acestuia, unii dintre agricultorii brăileni au fost nevoiți să-și investească profitul, atât cât l-au obținut, în cumpărarea de teren agricol și s-au decapitalizat. „Nu ai ce face, trebuie să cumperi, că vine altul peste tine! Iar în județul Brăila, hectarul de teren a ajuns să se vândă cu sume cuprinse între 5 și 7 mii euro”, explică șeful Braicoop.
Arenda. Constantin Mocanu a adus în discuție și problema arendei. Acum, nimeni nu mai discută sub 1.000 kg de grâu la hectar. „Au expirat unele contracte de arendare și pe măsură ce se reînnoiesc, crește și plata în natură sau în bani pentru folosirea terenului primit în exploatare. În urmă cu câțiva ani, pentru hectarul preluat se plăteau cam 600 kg de grâu, dar de când s-au mărit subvențiile, arenda, practic, s-a dublat”, susține cultivatorul.
Impozitul. În plus, trebuie menționată și creșterea impozitului pe terenurile agricole, întrucât fiecare autoritate publică locală a purces la majorarea acestuia. Astfel, în unele comune impozitul poate ajunge și la 70 lei pe hectar. Ei bine, toate acestea, în opinia fermierului, conduc, neîndoielnic, la micșorarea profitului, atunci când se trage linie, la sfârșit de an.
Irigațiile. În ferma lui Constantin Mocanu, balanța financiară a fost echilibrată de lotul semincer de la porumb. „Anul trecut a fost secetă, s-a muncit mult cu irigatul, am dat la soia șase-șapte ape, la porumb la fel, ne-a încărcat costurile, dar am avut siguranța că am făcut producție, a fost bine valorificată. Și așa, financiar, am ieșit la mal”, a susținut brăileanul. Fermierul știe destul de bine că energia electrică atârnă destul de greu în costul unei norme de udare. „Am negociat direct cu furnizorul de energie electrică și am obținut un preț cu 20% mai mic pe kilowat. Spre exemplu, eu am terenuri pe prima treaptă de pompare; o normă de apă mă costă cam 130 de lei, ceea ce este destul de puțin”, a precizat Constantin Mocanu. Fermierul ne-a declarat că are în lucru un proiect pentru modernizarea unei stații de pompare, care va asigura apa de irigații pentru o suprafață de 700 hectare.
„Am culturi frumoase, aștept un an agricol mult mai profitabil!”, a conchis Constantin Mocanu.
Articol publicat in revista Ferma nr.3(164) 15-29 februarie 2016
