Datorită biologiei lor și a eșalonării apariției pe o perioadă destul de lungă de timp, începând din februarie şi până în aprilie, cele două specii de Ceutorhynchus (Ceutorhynchus napi –  gărgărița tulpinilor de rapiță şi Ceutorhynchus pallidactylus – gărgărița tulpinilor de varză) sunt în atenţia fermierilor şi a specialiştilor în protecţia plantelor.

„Chiar dacă se acordă o atenție mai mare lui Ceutorhynchus napi, care prin modul său de dăunare este considerat mai periculos pentru că își depune ouăle mai ales în zonele de sub inflorescențe, la vârful lăstarilor și în tulpini atunci când planta are 40-50 cm producând pagube importante, nu trebuie ignorat Ceutorhynchus pallidactylus ale cărui populații au crescut masiv în ultimii ani. Ambele specii produc pagube însemnate, deoarece larvele produc galerii în tulpini, pețioli, lăstari, hrănindu-se cu „măduva” din tulpini mai ales. Din cauza acestui mod de atac și a crăpăturilor care apar pe organele atacate, plantele devin vulnerabile la boli, iar în perioadele ploioase, pe acele zone, foarte ușor se vor instala alți fungi, care vor duce la putrezirea tulpinilor de rapiță, căderea lor în timpul vânturilor puternice și a ploilor torențiale. În consecință, pot apărea pagube foarte mari în producție. Aşadar ambele specii de Ceutorhynchus (napi și pallidactylus) sunt foarte periculoase” afirmă dr. ing. Otilia Cotuna, cadru didactic și specialist în protecţia plantelor la Universitatea de Ştiinţele Vieţii „Regele Mihai I al României” din Timişoara.

De ce sunt periculoase aceste insecte?

Cele două specii de Ceutorhynchus au importanță economică majoră, deoarece în anii favorabili pot produce pagube însemnate culturilor de rapiță, uneori de peste 50% și chiar mai mult. În iernile și primăverile blânde cele două gărgărițe au condiții extrem de favorabile pentru dezvoltare. Când primăverile sunt răcoroase și umede, densitatea gărgărițelor va fi mai scăzută gărgărițele în culturile de rapiţă. De aceea, în funcţie de condiţiile meteorologice şi situaţia din teren, densitatea gărgăriţelor poate fi mai ridicată (peste pragul economic de dăunare) sau mai scăzută (sub pragul economic de dăunare). În anii favorabili, în urma observațiilor efectuate în culturi, am numărat chiar şi 80-100 de larve într-o tulpină de rapiţă. Rapița este o plantă extraordinară, rezistând destul de bine la atacul patogenilor și dăunătorilor. Dacă plantele sunt viguroase și nu intervin furtuni, rămân „în picioare”, indiferent de câte larve sunt în tulpini. Totuși, la infestări masive, plantele vor avea talia mai mică iar pagubele în producție vor apărea inevitabil.

Metode de monitorizare

Monitorizarea culturilor se poate face cu ajutorul capcanelor. Fermierii pot utiliza mai multe tipuri de capcane: capcanele galbene cu apă (vase Moericke), clasice, sunt utilizate cel mai des pentru monitorizarea celor două gărgărițe, capcane galbene cu adeziv și capcanele Csalomon cu atractanți sau cu momeli alimentare. Acestea trebuie amplasate atât în culturile noi de rapiţă cât şi în solele în care în anul anterior s-a cultivat rapiţă.

Capcanele pot fi urmărite zilnic, dar recomandarea este ca numărarea capturilor să se facă la fiecare 3 zile, cu îndepărtarea capturilor pentru ca citirea următoare să fie corectă sau dacă plăcuța/capcana e plină și de alte insecte, se poate înlocui rapid pentru a avea rezultatele cât mai corecte.

Pragul de avertizare

Dacă se înregistrează depășiri de 10 gărgărițe pe capcană, fermierii pot face un prim tratament, „dar trebuie să fie foarte atenţi la condiţiile meteorologice, în special în luna februarie. De exemplu: chiar dacă acum avem 3 zile de căldură și gărgărițele încep să migreze, se recomandă analizarea prognozei pentru următoarele două săptămâni, iar dacă urmează un val de frig, fermierii trebuie să amâne tratamentul deoarece vor cheltui banii inutil. Tratamentele trebuie făcute corect și în perioadele optime, ideal ar fi atunci când surprindem maximul de zbor. Astfel şi cheltuielile vor fi mult mai mici şi infestarea în câmp mai scăzută” recomandă Otilia Cotuna.

„Dacă primul tratament se face corect, la avertizare sau când se întruneşte pragul economic de avertizare sau când avem abundență de insecte care vin masiv la capcane – atunci ar trebui ca eficacitatea tratamentelor să fie foarte bună. Deoarece gărgărițele apar eșalonat, este necesară repetarea tratamentului la 7-8 zile, uneori fiind necesare chiar două repetări. În tot acest timp, fermierii trebuie să continue monitorizarea cu ajutorul capcanelor și bineînțeles să controleze plantele, pentru ca decizia de efectuare a tratamentelor să fie corectă”.

„Le recomand fermierilor, în primul rând, să cunoască biologia acestor două gărgărițe. Apoi trebuie să treacă la monitorizarea rapidă a gărgărițelor, inclusiv în parcelele care au fost cultivate cu rapiţă anul trecut, mai ales dacă cultivă intensiv rapiță” Otilia Cotuna.

Când se aplică primul tratament:

• atunci când 3 zile consecutiv se găsesc în capcane 10-20 de capturi;
• dacă se găsește o gărgăriță la 5 plante analizate/controlate;

EPPO recomandă ca primul tratament să se facă atunci când la capcane se înregistrează timp de trei zile, 10 adulți de Ceutorhynchus (indiferent de specie).

Dacă se constată că la peste la 20% din plante găsim deja ouă depuse – tratamentul trebuie efectuat cât mai urgent posibil. Ideal ar fi să nu așteptăm acest moment…

Scopul tratamentelor este acela de a împiedica gărgărițele să depună ponta pe plante (tulpini, lăstari, pețioli)

În literatura de specialitate, la nivel mondial, specialiștii în protecția plantelor recunosc că, de fapt, multe praguri economice de dăunare sunt relative și că momentul optim de combatere este practic, de foarte multe ori, foarte greu de surprins. De aceea, Otilia Cotuna afirmă: „Insist ca monitorizarea să se facă corect. Dacă fermierul are suprafețe mari, ar trebui să-și monitorizeze şi vechile sole cultivate cu rapiţă și atunci când vede că are 1-2 capturi de insecte acolo, înseamnă că, în una-două zile gărgărițele vor migra către noile culturi. Acest aspect este dovedit științific. Desigur, ideal ar fi ca monitorizarea insectei să se facă pe parcursul întregului an, având în vedere particularităţile acestor insecte”.

„Cheia succesului în combaterea acestor dăunători constă în monitorizarea corectă și cu mare atenție, cu ajutorul capcanelor. În paralel, trebuie controlate şi plantele pentru a vedea dacă sunt deja depuneri de ouă” afirmă Otilia Cotuna.

În perioada următoare, dr. ing. Otilia Cotuna va reveni cu informări despre evoluția zborului, începutul depunerii ouălor cât și cu recomandări de combatere, funcție de capturile înregistrate la capcane, pe pagina de protecția plantelor a USV Timişoara.

Atenţie!

Se recomandă aplicarea unui management/sistem de combatere integrat, folosind în mod echilibrat, metodele profilactice sau de prevenție, metodele biologice şi metodele chimice care, din păcate, sunt predominante:

• Respectarea rotaţiei culturilor;
• Respectarea distanței dintre vechea solă și sola nouă cultivată cu rapiţă. Distanța ar trebui să fie de minim 500 m sau chiar mai mult, ştiut fiind că toți dăunătorii, nu doar gărgărițele, migrează foarte ușor către noua cultură dacă aceasta este înființată în apropierea celei vechi;
• Executarea, imediat după recoltare a unor arături adânci sau îndepărtarea resturilor vegetale (larvele sunt în interior);
• Folosirea unor hibrizi rezistenţi la boli şi dăunători;
• Utilizarea în cadrul combaterii chimice doar a produselor omologate, în doza şi perioadele recomandate, cu respectarea măsurilor de protecţie a mediului.

Video Ceutorhynchus napi şi Ceutorhynchus pallidactylus, autor Otilia Cotuna: