Metalele grele, printre care se numără plumbul şi cadmiul, ajung în organismele vii, plante de cultură şi animale de fermă, din mediul înconjurător.
Specialiştii în sănătate şi igienă umană afirmă că poluarea industrială a atmosferei reprezintă un factor important de poluare a produselor alimentare de origine vegetală şi animală. Poluarea apelor de suprafaţă, provenite de la diferite industrii, poate să contribuie la poluarea produselor alimentare, în special de origine vegetală.
Surse de poluare
1. Cadmiul, de pildă, este prezent în sol, în mod natural, dar în concentraţii scăzute. Concentraţia acestui element poate creşte, însă, ca urmare a practicilor de folosire de îngrăşăminte chimice fosfatice în agricultură. Ceea ce reprezintă o contaminare directă a solurilor arabile cu cadmiu, acesta absorbindu-se în vegetale.
2. Contaminarea produselor alimentare apare şi în urma folosirii de insecticide şi fungicide ce conţin metale grele în compoziţia lor.
3. În afara produselor de origine animală, ca lapte, carne, ouă, prezenţa cadmiului este şi consecinţa consumului de apă sau furaje contaminate cu metale grele, a poluării apelor interioare sau a mărilor şi oceanelor în care trăiesc diferite specii de animale acvatice.
4. Sursă de contaminare este şi folosirea unor utilaje neadecvate în procesele tehnologice sau depozitarea produselor în recipiente metalice, prelucrarea materiilor prime şi diferitele procedee de conservare ale produselor alimentare, se arată într-un studiu dedicat cadmiului în alimente şi publicat în Revista de Igienă şi Sănătate Publică.
Boli şi miligrame
Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor a făcut cercetări şi a ajuns la concluzia că metalele grele prezente în alimente dăunează sănătăţii umane. Cadmiul este un agent cancerigen genotoxic, iar plumbul poate cauza neurotoxicitate asupra dezvoltării la copiii mici şi probleme cardiovasculare şi nefrotoxicitate la adulţi.
Pe baza acestor cercetări, dar şi a unor decizii luate de Comisia Codex Alimentarius a FAO, Comisia Europeană a decis recent să reducă drastic nivelurile de plumb şi cadmiu maxim admise în alimente.
Nivelul maxim admis
• De exemplu, potrivit noilor reglementări, nivelul maxim de plumb admis (NMA):
În lapte crud, lapte tratat termic şi lapte destinat fabricării produselor pe bază de lapte este de0,020 mg/kg.
Pentru alimentele preparate pe bază de cereale şi alimente pentru copii destinate sugarilor şi copiilor de vârstă mică, NMA este 0,020 mg/kg.
Pentru miere, 0,10 mg/kg. Pentru carnea de bovine, ovine, porcine şi păsări de curte (cu excepţia organelor), 0,10 mg/kg.
• Pentru cadmiu (Cd), potrivit anexei publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, nivelurile maxime admise sunt următoarele: fructe sămânţoase, fructe sâmburoase 0,020 mg/kg greutate umedă; bace şi fructe mici, cu excepţia zmeurei, 0,030 mg/kg; zmeură, 0,040 mg/kg; legume rădăcinoase şi cu tuberculi, 0,10 mg/kg; ridichi, 0,020 mg./kg; ţelină de rădăcină, 0,15 mg/kg; usturoi, 0,050 mg/kg; carne (cu excepţia organelor) de bovine, ovine, porcine şi păsări de curte, 0,050 mg/kg; ficat provenit de la bovine, ovine, porcine, păsări de curte şi cabaline, 0,50 mg/kg; rinichi provenit de la bovine, ovine, porcine, păsări de curte şi cabaline, 1,0 mg/kg.
Producătorul agricol, ţinta controalelor
Noile reglementări privind nivelurile de Pb şi Cd maxim admise sunt importante şi pentru fermierii ale căror produse ajung pe piaţă. Orice produs agricol care iese din fermă şi intră pe un circuit comercial poate fi supus controlului de către inspectorii sanitar-veterinari sau fitosanitari. Depistarea unor reziduuri de metale grele peste nivelul maxim admis are consecinţe negative asupra furnizorului. În unele cazuri, acesta poate fi acţionat în judecată. Responsabilitatea unui producător agricol este aceeaşi şi în situaţia în care nu vinde direct consumatorului final, întrucât, ştiţi bine, trasabilitatea produselor agricole este una dintre preocupările majore ale autorităţilor din domeniul agro-alimentar.
Ce au de făcut fermierii?
În primul rînd să identifice în jurul fermelor lor eventuale surse de poluare industrială cu metale grele. Apoi, să solicite furnizorului de inputuri date despre compoziţia pesticidelor, dacă acestea conţin Pb sau Cd. Cel mai important însă este să facă o analiză a solului, pentru a depista dacă acesta este contaminat cu metale grele şi în ce grad. Desigur, serviciile de analiză prestate de laboratoare presupun anumite cheltuieli din partea fermierului. Există posibilitatea unui demers comun cu alţi fermieri din zonă, iar cheltuielile vor fi mai reduse în acest caz. Analizele pot fi solicitate de o formă asociativă, cooperativă, de pildă. Autoritatea publică locală ar putea avea o iniţiativă proprie în acest sens, dacă, de pildă, este vizat izlazul comunal. Noile reglementări trebuie tratate cu toată seriozitatea, întrucât acestea au fost emise pentru protejarea sănătăţii consumatorilor.
Ştim că o alimentaţie nesănătoasă creşte riscul de cancer. Decizia de astăzi vizează să îi pună pe consumatori pe primul plan prin aceea că alimentele noastre vor fi mai sigure şi mai sănătoase – STELLA KYRIAKIDES, Comisarul european pentru sănătate şi siguranţa alimentară
CÂND INTRĂ ÎN VIGOARE?
Noile limite mai stricte cu privire la conţinutul de cadmiu sunt aplicate începând cu data de 31 august iar cele cu privire la plumb începând din 30 august. Produsele alimentare care conţin aceste metale peste noile limite, care se află în stocurile magazinelor, vor putea fi vândute până la finele lunii februarie.
un articol de
STELIAN RĂDESCU
