Târgul a avut două componente majore, respectiv expoziții și demonstrații în câmp și dezbateri cu specialiștii din domeniu și cu autoritățile, la care a participat inclusiv ministrul agriculturii Achim Irimescu.
Partea de expoziții și demonstrații a fost structurată pe mai multe zone, cel mai generos spațiu fiind destinat standurilor cu ovine și caprine, în care au fost amenajate și mici expoziții individuale cu pielicele. În curtea Stațiunii Popăuți au mai fost amenajate o zonă de prezentare și demonstrații practice cu tehnică agro-zootehnică, un spațiu rezervat produselor agro-alimentare specifice, proaspete și ambalate, precum și un areal cu produse tradiționale, multe dintre acestea, manufacturiere. Pe parcursul celor două zile ale târgului, pe scena profesionistă din poiana unității au răsunat cântece populare.
Crescătorii de ovine și caprine, preponderent din județele Botoșani, Neamț, Suceava, Vaslui, care și-au putut rezerva gratuit standurile, au avut posibilitatea de a prezenta și valorifica animalele, tineret și adulte, precum și cele mai frumoase pielicele din rasa Karakul, cu diferite nuanțe. ” Acest eveniment a fost fondat în urmă cu 12 ani de către Asociația MOLDOOVIS, având o pauză de un an, în ideea de a veni în sprijinul crescătorilor de ovine și caprine pentru a-și prezenta producțiile de pielicele specifice rasei Karakul de Botoșani și, în același timp, de a organiza o licitație anuală pentru valorificarea pielicelelor. Aceasta este o necesitate absolută, deoarece numai la nivelul județului Botoșani avem aproximativ 300 de mii de capete ovine, dintre care 90% sunt din rasa Karakul de Botoșani. Dacă ne gândim la faptul că în zona Moldovei estimăm undeva la 480 de mii de exemplare cu apartenență la rasa Karakul de Botoșani, se înțelege că ușor am putea susține o asemenea licitație”, explica Ionică Nechifor, președintele ACOC Moldoovis.
Pielicelele, tot mai ieftine și mai dificil de valorificat
Fermierii crescători de ovine și caprine au înțeles că prin astfel de târguri devin cunoscuți în breaslă și în rândul opiniei publice, realizează schimburi de idei cu ceilalți colegi și cu specialiștii, dar mai ales găsesc noi beneficiari de pielicele. Aceasta, în condițiile în care de la an la an cererea și prețurile blănițelor scad îngrijorător. ”Asemenea întâlniri aduc și noi orientări în activitate, spre a progresa. De exemplu, fermierul își poate măsura nivelul de performanță la care a ajuns și poate decide asupra varietăților de reproducători pe care ar trebui să și-i achiziționeze, astfel încât să răspundă noilor tendințe”, adăuga Ionică Nechifor.
Prețurile actuale au scăzut și cu până la 40% față de anii precedenți, inclusiv ca urmare a faptului că tendințele modei se îndreaptă către artificial ori din cauza recondiționărilor masive ale importurilor second-hand. ”De vreo doi ani, prețurile sunt tot în scădere, iar după șase luni de muncă neîntreruptă pentru a produce o piesă, ajungi să vinzi pielicelele cu 70-80 lei/bucată, însă doar dacă are o calitate foarte bună. Cele obișnuite pot fi valorificate abia cu 50 lei/bucată, dar am avut situații în care mi s-a oferit și 25 lei/bucată. Până acum, mai veneau moldovenii de peste Prut și cumpărau mai mult. Dar acum nici ei nu prea mai achiziționează.
În privința subvențiilor am rămas numai cu promisiunile. Degeaba am fost și la București, ne-au dus cu vorba și noi tot fără bani suntem. Iar cheltuielile trebuie se le facem, altfel ne-ar muri animalele. Eu, de exemplu, am 500 capete Karakul. Pot să nu le hrănesc, să nu le îngrijesc? Pot să nu plătesc datoriile la bancă, motivând că am fost amânați cu subvențiile, că nu putem vinde pielicele naturale din cauza, de exemplu, a importurilor necontrolate de second-hand-uri transformate prin mici retușuri în produse prezentate ca fiind nou-nouțe? Este clar că, poate și din cauza puterii reduse de cumpărare, oamenii preferă să cumpere un lucru mai ieftin, chiar dacă nu poate fi garantat pe o perioadă mai lungă de timp, cum ar fi în cazul căciulilor din pielicele naturale, o garanție de minim zece ani”, opinau crescătorii botoșăneni Vasile Voiniciuc și Ioan Buză.
Direcții de reorientare a crescătorilor de Karakul spre profit
Situația dificilă în care a ajuns piața pielicelelor, din cauze ce țin și de căderea pieței rusești, conduce la îngrijorări majore în ceea ce privește viitorul raselor de ovine pentru blană. În context, se impune susținerea raselor în pericol de abandon și reorientarea crescătorilor de ovine către producții care pot fi valorificate mai avantajos. ”Noi trebuie să facem față tuturor acestor situații, trebuie să ne păstrăm consecvența în creșterea acestei rase, în conservarea sa. Cu acest țel, am insistat foarte mult ca în noul PNDR să fie inclusă și rasa Karakul între rasele aflate în pericol de abandon și susținute financiar, prin Măsura 10, pachetul 8 din Agromediu”, preciza Ionică Nechifor.
Pe de altă parte, deoarece fermierii au nevoie constantă de bani, pe lângă valorificarea laptelui și a produselor lactate, a mieilor, ei trebuie să creadă mai mult în rasele pentru carne. „Din acest punct de vedere, după vizita recentă în Iordania, cred în perspectiva de a exporta către țările arabe cât mai curând și într-un volum mai mare. De la 1 septembrie 2016, în Iordania se va deschide un centru de carantină foarte mare, nu există în Europa așa ceva. De acolo, din acea zonă liberă, urmează ca mieii să plece către alte 15 state arabe. Problema este că dacă vrem să câștigăm mai mult, va trebui să și finisăm animalele. Avem șansa de a valorifica la prețuri cuprinse între 10-11 lei/kg, dar aceasta în condițiile în care nu îi obligăm pe exportatori să mai cheltuiască ei cu finisarea animalelor timp de o lună, deoarece acea cheltuială a lor duce la scăderea prețului de achiziție la producător. Acum, trebuie să fie convinși și fermierii să predea ovinele finisate, ca să obțină prețuri mai bune”, atenționa Ionică Nechifor.
Semnele unei dezvoltări intense a agriculturii botoșănene
Oricât de dificilă ar fi situația financiară a Stațiunii Popăuți, această instituție unicat în Europa are nevoie ca măcar unele dintre reperele sale intelectuale să fie armonizate cu timpurile moderne. Este principiul care a stat la baza a două initiative prezentate public pentru prima dată cu ocazia Targului de Miei, Pileicele și Produse Tradiționale 2016: modernizarea Bibliotecii Stațiunii și denumirea Amfiteatrului din cadrul unității după numele unei mari personalități a domeniului – Vasile Niga. Următorul pas este realizarea investițiilor în modernizarea celor două spații cultural-științifice, cu ajutorul sponsorilor, deoarece instituția nu ar putea suporta unilateral o cheltuială de aproximativ zece mii de lei, precum și realizarea în toamnă a primului Congres Științific ”Karakul”.
Toate aceste investiții, alături de atribuirea gratuită a standurilor de prezentare în cadrul Targului din acest an reprezintă tot atâtea semne de încercări de dezvoltare a activității agro-zootehnice din județul Botoșani. Demersurile, se pare, se încadrează în nota generală a unui anumit avânt al agriculturii botoșănene. Nu se știe cu exactitate de zecimală dacă avântul este dat de reușitele fermierilor autohtoni sau ale străinilor care au investit masiv în județ în ultimii ani, dar această dezvoltare poate fi măsurată inclusiv prin noi inaugurări de centre de distribuire a unor inputuri pentru agricultură și zootehnie, precum și inaugurarea unor noi centre de tehnică agro-zootehnică – după cum am aflat chiar de la unul dintre reprezentanții mecanizării, aflat la evenimentul de la Popăuți, respectiv reprezentantul Agritehnica România. ”Am deschis la Botoșani un sediu nou, complet echipat cu hală de reparații, magazine de piese, zonă de cursuri de școlarizare pentru tractoriști, iar acest pas s-a impus deoarece am observat o creștere a economiei și a cerințelor din zonă și am dorit să scurtăm drumul și cheltuielile, până la alt centru dintr-un județ limitrof. Acum, la târg, noutatea cu care am venit este mașina autopropulsată Agripla, o creație proprie Agritehnica”, preciza Ovidiu Libiță, manager pentru zona Botoșani-Suceava-Neamț.
Târgul de la Popăuți a fost organizat de SCDCOC Popăuți, Asociația Crescătorilor de Ovine și Caprine „Moldoovis”, Primăria Răchiți și Consiliul Județean Botoșani prin Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale.
Petronela COTEA MIHAI
redactor Radio România Iași
NOUTĂȚI ȘTIINȚIFICE DE PERSPECTIVĂ PENTRU FERMIERI
Pe lângă de-acum vestita „fiță ” destinată cumpărătorilor bogați, respectiv pielicica de oaie roz de Botoșani, din care se fac haine cu prețuri de două-trei mii de euro, în Rusia și în Canada, cu ocazia Târgului de la începutul lunii mai 2016, SCDCOC Popăuți a prezentat și rezultate ale cercetărilor pentru o nouă linie de carne și una de lapte. Stațiunea Popăuți este unica instituție din Europa specializată pe cercetarea unei singure rase de ovine, în prezent cei patru cercetători rămași în cadrul unității fiind în măsură să ne prezinte, în exclusivitate, o altă noutate – obținerea unei pielicele de miel Karakul cu văl aplatizat și cu luciu intens, după cum informa Traian Ștefan Atanasiu, directorul Oaia Karakul de Botoșani, din nou în sărbătoare. Detalii citiți în numărul viitor al revistei.
Articol publicat in revista Ferma nr.10(171) 1 – 15 iunie 2016
