Formaţia de tractoare finalizează arăturile de vară pentru a pune bazele viitoarei recolte de rapiţă. „Dacă vremea ţine cu noi, către sfârşitul acestei luni vom înfiinţa rapiţa de pe cele 160 hectare programate. Am ales să punem trei hibrizi dintre cei mai productivi de la Pioneer, Monsato şi KWS pe care i-am mai avut în cultură şi anii trecuţi”, ne-a declarat fermierul ialomiţean.
În partea centrală a Câmpiei Bărăganului, unde societatea lucrează o suprafaţă de 600 hectare, s-a făcut şi rapiţă, şi grâu. Orzul a dispărut de câţiva ani din structura de producţie pentru că nu are piaţă de desfacere şi nici preţ cât de cât acceptabil.
De pe 170 ha cultivate, rapiţa a dat o medie de 3,5 tone la hectar. „Am vândut o parte din ea la preţul de 1,7 lei/kg, iar atunci când a scăzut sub 1,5 lei am stopat. La fel am procedat şi cu grâul, soiul Boema; am obţinut 6.250 kg de boabe la hectar (de pe 150 ha) şi am vândut circa 70 tone. În magazii, avem 800 de tone de rapiţă şi grâu care aşteaptă să fie valorificate mult mai bine, probabil în iarnă”, a precizat Nicolae Popescu.
O floare de… jos pălăria!
La Amara, Societatea Agricolă Aris din Amara, producţia de floarea-soarelui va avea un gust ceva mai… amărui! Ploile şi vijelia au pus jos pălăria! Au fost precipitaţii cu furtuni violente încât au frânt şi culcat la pământ plantele de pe aproximativ 20 hectare din cele 87 aflate în vegetaţie.
“Vom interveni manual cu secera; fiindcă nu se mai poate treiera mecanizat. Mare parte din “pălării” sau calatidium din cauza umidităţii au prins mucegai. Producţia estimată înainte de furtună era undeva la 3.500 kg boabe la hectar; dar cu siguranţă va fi mai mică la recoltare. Noroc că am asigurat cultura, oricum, pagubele trec de 90.000 lei. Am chemat comisia de la asigurator, acum aşteaptăm banii conform poliţei de asigurare”, a precizat fermierul.
Amintiri cu Record şi Romsun, premieră românească
Lui Nicolae Popescu, cultura de răsărită îi trezeşte amintiri. Agricultorul ialomiţean ne spune că înainte de a se angaja în producţie, prin anii 50’ – 60’, floarea-soarelui sau răsărita se recolta manual. Erau soiuri sovietice mai timpurii care se secerau imediat după Sfânta Marie. Pălăriile se lăsau pe tulpină până la două săptămâni să se usuce la soare, apoi erau strânse. “Am fost primul care am introdus recoltarea mecanizată în lanul de floarea soarelui în cooperativa agricolă de producţie. Cultivam cam 150 de hectare şi văzând că nu aveam suficientă forţă de muncă am cumpărat o combină C 12 care abia apăruse pe piaţă. Producţiile de floarea-soarelui erau mici, de 1.500 kg/ha, până în 2 tone. Apoi, a apărut soiul românesc Record, realizat de cercetătorii de la Fundulea, superior în medie cu circa 7% celor mai bune soiuri sovietice, urmat de hibrizii Romsun 52 şi Romsun 53, primii hibrizi obţinuţi pe plan mondial, produşi pe scară comercială. Îi multiplicam în unitate cu bune rezultate”, şi-a dat frâu liber amintirilor Nicolae Popescu.
“Anul porumbului!”
Fermierul este convins că va fi anul porumbului. Are în vegetaţie trei hibrizi de la Pioneer şi Monsanto productivi, care şi-au pus în valoare potenţialul genetic. Nicolae Popescu crede că în acest an va recolta peste 10.000 kg boabe de porumb stas la hectar, aşa cum se întâmpla în anii buni!
