un articol de
Marian MUŞAT
Alexandru ştie că având terenul fărâmiţat în 250 de parcele, nu poate vorbi de performanţă, ci doar de o agricultură de supravieţuire care să-i acopere cheltuielile şi să-i asigure un mic profit!
Dorul de casă l-a aşezat temeinic la vatra părintească
După absolvirea liceului, tânărul Alexandru Cujbă, din satul Bursucani, comuna gălăţeană Bălăbăneşti, a găsit o oportunitate să lucreze în Anglia. Doar doi ani a rezistat în ţara insulară a „perfidului Albion”, dorul de casă l-a chemat să se aşeze temeinic la vatra părintească. Cum pe tatăl său îl lăsaseră puterile, feciorul a trebuit să preia ştafeta unei ferme înfiinţate în urmă cu aproape două decenii.
Din 2010, Alexandru Cujbă trudeşte în ţinutul Tutovei, din Podişul Covurluiului, lucrând cu utilajele pe coastele râpoase şi repezi ale dealurilor, pe pantele abrupte… „Cum poţi să faci agricultură performantă pe terenuri improprii? Doar agricultură de supravieţuire! Eu lucrez 320 ha pe raza a trei comune (Drăguşeni, Rădeşti şi Bălăbăneşti), fărămiţată şi risipită aiurea în 250 de bucăţi! Aşa figurez în evidenţele APIA Galaţi”, ne-a declarat tânărul fermier în vârstă de 26 de ani, cel care nu a avut timp să se însoare din pricina muncii asidue.
A întors orzul şi rapiţa
În toamna trecută, avusese în cultură două varietăţi de grâu, semănate pe 80 ha, de pe care a recoltat în medie 1.500 kg la hectar. „Cu soiul Avenue am făcut 2.300 kg/ha – că a prins o ploicică; iar cu Glosa – doar 800 kg la hectar. Am întors tot orzul (25 ha), iar din 40 ha de rapiţă am rămas cu 10 până la recoltare, pe restul am întors-o. Cultura a fost bună, mulţumitoare, din moment ce am cules 1.700 kg/ha!”
Primul pas cu stângul: rapiţa a fost întoarsă!
Pentru culturile semănate în primăvară, fermierul nu are motive de a se bucura, ci mai degrabă de întristare. Producţia medie de floarea-soarelui a fost de 800 kg/ha (80 ha), iar cea de porumb, praf: de la 0 la 300 kg boabe la hectar! Şi aceasta în condiţiile unei suprafeţe de 193 ha cultivate şi ale unor costuri de producţie de circa 2.500 lei/ha!
„M-am încumetat să însămânţez 30 ha de rapiţă. Două companii producătoare de sămânţă m-au asigurat că dacă va fi calamitată cultura, îmi vor furniza în compensare sămânţă pentru floarea-soarelui sau porumb. Ei bine, după semănat a venit o ploaie de 8 l/mp, boabele au încolţit, după care au murit din cauza lipsei umidităţii din sol”, a susţinut agricultorul.
De asemenea, undeva după 1 octombrie intenţiona să însămânţeze cu grâu 100 ha şi vreo câteva cu orz pentru consumul animalelor din gospodărie. Avusese 300 de oi, însă le-a dat că nu mai avea cu cine lucra.
Alexandru Cujbă a preluat în arendă 70 ha de teren de la o societate din Brăila, proprietate a unui investitor rus, care, după cum afirmă, în loc să muncescă pământul, mai degrabă l-a… „zgâriat” de dragul subvenţiilor. S-a învoit să plătească 170 euro/ha, în timp ce arendatorilor locali le achită anual între 600 şi 800 kg de grâu/ha sau contravaloarea în lei.
Adio bani europeni!
Ca orice fermier, şi-ar fi dorit să acceseze fonduri europene. A depus dosarul pentru instalarea tânărului fermier, dar a căzut la analiza de eligibilitate. Într-un an a înfiinţat un hectar de ceapă, în următorul, unul de pepeni. Cu toate că a anunţat, nu a venit nimeni de la Direcţia Agricolă să-i controleze culturile. Profund dezamăgit, Alexandru Cujbă s-a lăsat păgubaş să mai aspire la banii comunitari.
Încă un an secetos şi dezastru-i total!
Fermele de la graniţa de nord a judeţului Galaţi cu Vasluiul sunt văduvite de sistemele de irigaţii. Doar câteva care au ieşire spre apa Jăravăţului mai pot folosi motopompele… Ferma lui Alexandru Cujbă este departe de albia râului; aşa că nu-i rămâne decât să muncească agrotehnic terenurile.
„Avem utilaje suficiente pentru a ne lucra pământul aşa cum scrie la carte. Anul trecut am cumpărat un tractor de 150 CP la mâna a doua. Avem cu ce munci, dacă seceta extremă se va prelungi în toamnă, în iarnă şi în primăvara viitoare, dezastrul va fi total! Ne chinuim noi şi chinuim la rândul nostru pământurile. Ceea ce ne îngrijorează este faptul că prognozele meteo privind regimul precipitaţiilor nu sunt dintre cele mai optimiste”, şi-a dat glas temerii sale tânărul.
Oricum, speranţa moare ultima…
Nimeni nu ne crede; anul acesta a fost dezastru, suntem pe minus cu 4 miliarde de lei vechi. Anul trecut, sărăcie, în urmă cu doi ani, la fel! Nu ştiu cât mai putem rezista! Am făcut un credit bancar, măcar să repornesc motoarele noului an agricol
ALEXANDRU CUJBĂ
Tânăr fermier în comuna gălăţeană Bălăbăneşti
MISTREŢII PRODUC ÎNSEMNATE PAGUBE
O problemă care nu se poate rezolva cu niciun chip este cea legată de mistreţi. Numeroasele turme de sălbăticiuni ies noaptea din pădurile care înconjoară nordul judeţului Galaţi şi an de an aduc stricăciuni culturilor agricole. „Vă daţi seama, noi muncim suprafeţele de teren pe bucăţele, nu avem cum să asigurăm paza sau să îngrădim 250 de bucăţele de pământ. Sunt destule cârduri de porci mistreţi care migrează noaptea de pe o parcelă pe alta, dintr-un sat spre altul. Nu se mai sperie de pocnitorile noastre. În fiecare sezon, ne strică mai bine de 20 la sută din recoltele de floarea-soarelui şi porumb. Lângă pădure nu mai semănăm grâu nearistat, la soiurile fără ariste mistreţii dau atacuri”, a precizat fermierul din Bursucani.
