Potrivit HG 9/2018, crescătorii înscrişi în Program pot primi gratuit între 2 şi 10 purcei Bazna şi/sau Mangaliţa şi au obligaţia să vândă minim jumătate dintre aceştia (pe restul îi pot păstra pentru reproducţie sau autoconsum), la o greutate de cel puţin 130 kg, către un procesator ce trebuie să le plătească minim 11 lei/kg. Beneficiarii direcţi ai sprijinului financiar sunt furnizorii de purcei, care primesc 250 lei/purcelul livrat către crescătorii înscrişi în Program. În ianuarie 2018, când a lansat Programul, MADR susţinea că acesta „oferă posibilitatea creşterii unui număr maxim de 18.400 porci/an”.
CIFRELE unui EŞEC!
Am mai scris despre anomaliile HG 9/2018 şi despre cât de dificil va fi de implementat programul. După un an întreg de la lansare, vin şi dovezile. Înainte de toate, iată cifrele privind derularea Programului, furnizate de Ministerul Agriculturii la solicitarea redacţiei: până pe 26 februarie 2019, au fost înscrişi în Program 312 furnizori de purcei, din care au fost aprobaţi 231 de furnizori, 3.238 de crescători, care au solicitat, în medie, 8,9 capete purcei/crescător şi 33 de procesatori, din care au semnat contracte 29 de procesatori (s-au retras din Program 4 procesatori).
În total, au fost livraţi către crescători 2.348 de purcei (din 28.818 solicitaţi, deci puţin peste 8%), iar la procesatori au ajuns 25 de porci.
La Adunarea Generală a Asociaţiei Crescătorilor de Suine Autohtone Mangaliţa şi Bazna (ACSAMB), care a avut loc pe 23 februarie 2019, la Arad, Ionuţ Diaconeasa, consilier al ministrului Petre Daea, a declarat că 102 furnizori au livrat purcei către 267 de crescători şi 577.000 lei au fost plătiţi prin Program.
Pentru 2019, MADR a stabilit un buget de 4,6 milioane lei pentru plata ajutorului de minimis acordat crescătorilor de porci Bazna şi Mangaliţa. Crescătorii care solicită purcei, furnizorii şi procesatorii se pot înscrie în Program pe toată perioada de desfăşurare a acestuia, ne-a mai răspuns MADR.
Potrivit HG 9/2018, aceeaşi sumă a fost alocată şi în 2018 pentru plata acestui ajutor. 1 milion de euro de la bugetul de stat (nu au fost cheltuiţi toţi banii), ca Daea să fie fotografiat şi să apară la TV mâncând şuncă de porc pe la târguri, în timp ce declara cum o să salveze rasele autohtone, o să umple ţara de Bazna şi de Mangaliţa şi o să îi îmbogăţească pe crescătorii de porci.
Un PREŢ PREA MIC pentru furnizori şi crescători şi PREA MARE pentru procesatori!
„La prima negociere cu ministrul Agriculturii, am discutat de 140 de euro pe cap de animal, plus bani pentru scroafele şi vierii de reproducţie. Apoi ne-am trezit că s-a aprobat programul altfel decât discutasem”, ne-a spus Ioan Cleja, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Suine Autohtone Mangaliţa şi Bazna.
Preţurile stabilite prin Program, atât pentru purceii vii livraţi (250 lei/cap, la 10 kg) cât şi pentru porcii mari vânduţi procesatorilor (11 lei/kg), nu au concordanţă cu realitatea, afirmă mai mulţi crescători de Bazna şi Mangaliţa. „Preţul de 250 de lei pentru un purcel e în defavoarea crescătorului. Un purcel de rasă la 10 kilograme se vinde la 450 de lei, iar unul cu certificat de origine, cu cel puţin 600 de lei. Încercaţi să vedeţi cu cât se vinde un purcel cu pedigree din orice altă rasă”, explică preşedintele ACSAMB.
Cei mai mulţi dintre membrii Asociaţiei, care cresc animale în rasă pură, nu sunt înscrişi în Program, pentru că nu este convenabil. Majoritatea celor care au livrat purcei prin Program au animalele înscrise în secţiunea secundară a Registrului Genealogic şi nu sunt membri ai ACSAMB, mai spune Cleja.
Acesta mai afirmă că în jumătate din judeţele ţării, Programul nu funcţionează din cauză că nu există procesatori. În Sălaj, şeful Direcţiei Agricole a anunţat, la finalul lunii februarie, că singurul procesator de carne de porc din judeţ înscris în Program şi care a preluat cinci porci în 2018, nu mai vrea să participe la Program, în condiţiile în care trebuie să ofere 11 lei/kg de porc în viu, iar preţul pieţei este de 3,5 lei/kg, după ce în Sălaj a apărut pesta porcină africană.
Mai mult, „România este invadată, la ora actuală, de importuri, din Ungaria, de carcasă fără cap de Mangaliţa metisat cu Durok, la 10 lei/kg”, spune un crescător de porci Mangaliţa.
În timp ce preţul este prea mare pentru procesatori, pentru crescătorii care livrează porcii la abator este prea mic, chiar dacă aceştia primesc purceii gratuit. „Nu mai găseşti niciunde în ţară să cumperi porci Mangaliţa sub 15 lei pe kilogram în viu”, afirmă un alt crescător.
„Suntem ILEGALI!”
„Cred că toţi de aici suntem ilegali”, a spus un crescător de porci prezent la întâlnirea ACSAMB de la Arad. „Nu putem creşte Mangaliţa în coteţ. Ori rupe tot, ori moare!”, susţin crescătorii de porci din această rasă.
Norma sanitară veterinară privind condiţiile de biosecuritate în exploataţiile de suine (aprobată prin Ordinului ANSVSA 20/195/2018, în vigoare din martie 2018) şi Ordinul MADR 300/2017 obligă fermele de suine de subzistenţă (maximum 5 capete porcine cu greutatea peste 30 kg) şi fermele de semisubzistenţă (6-20 capete) care desfăşoară activităţi comerciale, precum şi fermele mici (21-30 capete) să respecte regulile de biosecuritate de nivelul II. Aceste reguli prevăd, printre altele, deţinerea suinelor în spaţii îngrădite, fără posibilitatea de a veni în contact cu suinele domestice din alte exploataţii sau cu porci mistreţi, dar şi interzicerea creşterii porcilor în regim de semilibertate.
Aceeaşi normă impune respectarea regulilor de biosecuritate de nivelul III pentru fermele medii de suine (31-640 capete peste 30 kg) şi pentru fermele mari (peste 641 capete), unde este obligatorie delimitarea strictă a zonei de producţie de zona administrativă, existenţa unei incinte speciale, denumită vestiar – filtru, cu grup sanitar, duş şi spaţiu destinat echipamentului de lucru. Aceste ferme trebuie să aibă şi spaţii pentru executarea necropsiilor, trebuie să implementeze, la punctele de acces în halele de producţie, măsuri care să împiedice intrarea păsărilor sălbatice, iar angajaţii care lucrează în fermă nu au voie să crească porci acasă.
Tot Ordinul ANSVSA 20/195/2018 prevede că toate exploataţiile de suine trebuie să aibă platforme betonate pentru dejecţiile animale.
„Scopul e să termine gospodăriile!”, spune Ioan Cleja. Acesta afirmă că Asociaţia a solicitat încă de anul trecut derogări de la aceste reguli pentru exploataţiile de porci din cele două rase care sunt crescute în mod tradiţional. Propunerile ar putea fi discutate cu reprezentanţii MADR, ANSVSA şi ANZ în luna martie 2019.
EFECTIVE de MANGALIŢA şi BAZNA ÎNSCRISE în REGISTRUL GENEALOGIC
Asociaţia Crescătorilor de Suine Autohtone Mangaliţa şi Bazna (ACSAMB) are în prezent 159 de membri şi conduce Registrele Genealogice pentru ambele rase.
Pentru rasa Mangaliţa, în secţiunea principală a RG erau înscrise, până la 26 ianuarie 2019, 1.154 scroafe şi 150 vieri, iar în secţiunea secundară erau înregistrate 877 scroafe, 619 scrofiţe şi 337 vieri.
Pentru rasa Bazna, în secţiunea principală a RG erau înscrise 105 scroafe şi 41 vieri, iar în secţiunea secundară: 187 scroafe, 125 scrofiţe şi 35 vieri.
Toate animalele din secţiunea principală a RG, pentru ambele rase, aparţin membrilor Asociaţiei. În secţiunea secundară sunt înscrise şi animale ale altor crescători de porci, care nu fac parte din ACSAMB.
