În această perioadă, în sectorul legumicol, asistăm, la un atac virulent partea unor boli şi dăunători destul de periculoşi asupra culturilor de solar, dar a celor din spaţiile deschide, din câmp. Un semnal de alarmă a fost tras şi de Ion Păunel, liderul Sindicatului Producătorilor Agricoli din kudeţul Olt, dar şi de mulţi alţi cultivatori de legume din Matca şi din alte bazine legumicole ale ţării. În acest sens am purtat o discuţie aplicată la domeniu cu unul dintre cei mai valoroşi amelioratori pe care i-a avut legumicultura românească: dr.ing. Costel Vînătoru, cercetător ştiinţific gradul I, membru Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, coordonator al Laboratorului de Genetică şi Ameliorare, al Staţiunii de Cercetare – Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău.
„În spaţiile protejate, condiţiile climatice au fost favorabile dezvoltării dăunătorilor, în special, a paianjenului roşu comun, paianjenului lat sau a tripsului, dăunători care se combat foarte greu pentru că sunt rezistenţi, adaptaţi foarte bine şi provoacă pagube destul de mari cultivatorilor. Deci presiunea agenţilor de dăunare în spaţii protejate este foarte mare în acest ciclu de producţie”, a precizat cercetătorul buzoian.
LEGUMICULTORI, ATENŢIE la ARSURA SOLARĂ!
Costel Vînătoru a continuat cu un alt pericol pentru legumicultori – arsura solară! „Pe de altă parte şi temperaturile ridicate creează probleme, atât în câmp. cât şi în spaţii protejate provoacă pierderi mari de producţie prin arsura solară care apare pe fructe. Dacă acest fenomen în trecut, în spaţii protejate, era întâlnit ceva mai rar, acum, începând cu anul 2008 încoace, se manifestă cu intensitate sporită de la an la an, depreciind o cantitate semnificativă a producţiei care să nu poată fi comercializată din cauza arsurii solare”.
Speciile cele mai afectate sunt în special tomatele, ardeii, vinetele, şi castraveţii suferă, deci plantele care produc fructe.
De aceea, a susţinut omul de ştiinţă, cultivatorii au nevoie de cheltuieli suplimentare pentru a proteja aceste plante cu anumite substanţe care au apărut şi protejează până la un punct – nu foarte mult – culturile de arsura solară. Însă, cel mai întâlnit procedeu în practică este folosirea plasei de umbrire care, odată montată, protejează eficient culturile de solar.
„Arsura solară, în general, debutează ca o pată pe fruct albicioasă; practic, ţesurile sunt distruse de radiaţia UV (ultra violetă) după care în timp se necrozează fructul care, bineînţeles, se strică, se depreciază. În timp pagubele vor fi foarte mari, mai ales că în perioada aceasta razele UV depăşesc nivelul 7, aproape în toate zonele ţării, deci radiaţii ultra violete puternice”, a explicat Costel Vînătoru.
Este „COD ROŞU” în legumicultură?
La întrebarea dacă „Se poate spune că în legumicultură ar trebuie să existe un „cod roşu” în ceea ce priveşte atacul bolilor şi dăunătorilor, îndeosebi pe mană?”, cercetătorul SCDL Buzău a fost categoric. „Nu poate fi vorba de aşa ceva; nu e un atac puternic în legumicultură. Acolo unde s-a tratat preventiv şi s-a ţinut cont de avertizările emise şi unde s-au aplicat tratamente în culturile de tomate în perioada când au fost precipitaţii (acestea sunt cele care favorizează dezvoltarea manei şi în special însoţite de temperaturi ridicate) au fost salvate culturile şi nu au probleme cu această boală care nu poate fi combătută total, ci doar controlată”.
Potrivit aprecierii specialistului, nu putem vorbi de un an bun legumicol în primul rând din cauza decalajului lucrărilor din primăvară, plecând cu înfiinţarea culturilor ceva mai târziu, pe urmă, sigur, oscilaţiile mari de temperatură, arşiţa. „Şi peste toate acestea, chiar cei care s-au străduit şi profesionişti care au investit, preţurile nu sunt mari şi de aceea foarte mulţi cultivatori întregistrează profituri minime. E foarte greu să reia ciclul de producţie, mă gândesc, în primul rând la tomate, că tomata este cea care are un preţ foarte mic la vremea asta şi cultivatorii suferă că nu rezistă, nu înregistrează producţii mari şi nici venituri pe măsura investiţiilor şi a cheltuielilor făcute. Ei s-au bucurat pentru că au fost atraşi de subvenţii, de programul Tomata, dar preţurile de desfacere sunt destul de mici la legume în această perioadă”, a mai susţinut Costel Vînătoru.
Un an legumicol MODERAT
Omul de ştiinţă buzoian a concluzionat: „Este un an moderat pentru cultivatorii de legume, nu putem să spunem că este unul bun legumicol, dar nici un an care să fie, aşa, dezastruos! Presiunea bolilor şi dăunătorilor fac să crească cheltuielile de producţie pentru că este nevoie de tratamente suplimentare şi cum se ştie aceste produse sunt destul de scumpe, iar tratamentele trebuie repetate. Din ce am experienţa pe care o am, NU am văzut o cultură care a fost atacată de trips sau de paiajen să fie curăţată, ci oarecum adusă la limite rezonabile ale existenţei; dăunătorii sunt foarte agresivi şi greu de combătut în totalitate”.
