Spre deosebire de gestaţie, această mobilizare a grăsimii nu atrage riscul apariţiei cetonemiei. Pentru compensarea deficitului de energie, organismul caprelor poate recurge la metabolizarea unei cantităţi de grăsime, cu un randament de 70-75%, care să acopere nevoile zilnice.
În lunile 2-3 de lactaţie, cerinţele nutriţionale pentru energie cresc de 1,8-2,2 ori, faţă de perioada de repaus mamar, în timp ce necesarul pentru proteină rămâne constant. Explicaţia constă în faptul că rezervele de grăsime se epuizează în prima lună iar deficitul trebuie acoperit prin raţie.
Prin urmare, în perioada de lactaţie, se asigură fân (stabulaţie) sau masă verde (păşune) şi se adaugă, în plus:
– grăunţe (concentrate) la discreţie pentru caprele cu producţie mare de lapte, în prima perioadă de lactaţie;
– 350- 450 gr grăunţe pentru fiecare 1,5 kg lapte produs în perioada de lactaţie mijlocie;
– 350 – 450 gr grăunţe pentru fiecare 2,5 kg lapte produs în perioada de lactaţie târzie.
În tabelele, redăm normele de hrană pentru caprele în lactaţie, din cele două sisteme, respectiv Monitor Oficial şi normele INRA. Realizarea raţiilor doar după normele oficiale din ţara noastră este dificilă şi uneori imposibilă.
TABEL 1: ÎN LUNA A 2-A ŞI ÎN CELELALTE LUNI DE LACTAŢIE
(Monitorul Oficial, partea I, nr 362/2003)
TABEL 2: ÎN PRIMA LUNĂ DE LACTAŢIE
(prelucrare după INRA)
