Sistemul integrat de producție al fermei Agroserv Măriuța include și segmentul de îngrășare a vițeilor în fermă, după ce anul trecut a terminat construcția unui adăpost de cinci stele pentru 800 de vaci, investiție care s-a ridicat la patru milioane de euro.
Target: o mie de vaci la muls și 33 tone de lapte pe zi
Deocamdată, producția zilnică se ridică la 24 tone, lapte care pleacă spre un procesator din Bulgaria cu cisterna fermei. Mulsul se face cu o instalație Westfalia – GEA de tip rotolactor, cu 40 de posturi. Tancurile de răcire au o capacitate de preluare de 37 tone. La muls sunt peste 700 de capete, dintr-un total de două mii de vaci aflate în fermă. Majoritatea sunt produși din matca proprie. Desigur, a cumpărat și juninci gestante ca să completeze adăpostul cel nou.
Folosește genetică americană pentru ameliorarea mătcii și are în vedere o dezvoltare a produșilor în direcția obținerii unui uger sănătos, a unor picioare mai rezistente, dar și reducerea perioadei între fătări sub 400 de zile (ceea ce presupune un aparat reproducător foarte bun). Vârfurile productive aduc, de obicei, și probleme de sănătate, așa că fermierul își dorește mai degrabă uniformizarea producției, dar și creșterea numărului de lactații per cap de vacă, ceea ce duce la un spor de producție semnificativ.
Ferma de la Drăgoești – un vârf chiar și pentru Europa
Noul adăpost a fost gândit și proiectat, în funcție de cerințele fermierului, de către directorul general al Rota Guido, Giuseppe Volta, „poate cel mai bun specialist în ferme zootehnice din Europa”, spune Șerban.
Nu poți să nu observi că ferma este un lanț tehnologic extrem de bine pus la punct. Fiecare centimetru își are rostul lui. Ca și fiecare angajat. Adăpostul cel nou, cu o capacitate de 800 capete vaci cu lapte, a fost construit tot de Rota Guido și se întinde pe 1,35 ha, asigurând constant o temperatură ambientală cu până la 12 grade Celsius – în sus sau în jos, în funcție de anotimp – față de cea exterioară. Pentru o bună aerisire (aerul e cel mai ieftin medicament) există posibilitatea culisării pereților laterali, dar și un sistem de ventilatoare. Pentru perioadele foarte calde, adăpostul este dotat și cu un sistem de răcire cu posibilitatea de umidificare a aerului prin diuze.
Prima întâlnire, la vizita în fermă, a fost cu doi viței gemeni recent fătați. Fiecare în câte o boxă. Unul bălțat cu negru iar celălalt bălțat cu roșu. Produșii urma să primească porția de colostru, câte trei litri “de căciulă”. În prealabil se face determinarea calității colostrului. După 6 ore mai primesc o porție de colostru, apoi vor fi mutați în adăpostul pentru viței sugari. Acolo doi oameni se ocupă permanent de bunăstarea lor. „Acesta e avantajul unei ferme mari, fiecare om își are bucățica lui clară de care se ocupă cu strictețe”, subliniază fermierul ialomițean.
Producție medie de 10.400 l/305 zile
Deși producția de 10.400 l/305 zile este cu mult peste media din România realizată în fermele de vaci Holstein Friză (un pic peste 8000 l/305 zile), Nicușor Șerban urmărește constant îmbunătățirea producției prin toate cele trei segmente care o pot face posibilă: rasă, casă și masă. A avut într-un program de bonitare 563 de vaci și s-au încadrat în clasele ”good” și ”good+” (în clasele superioare mai erau “very good” și ”excellent”, iar sub clasa ”good” se poziționau alte trei clase). Adică 80-84 puncte din 90 posibile.
Pentru o mai atentă dozare a nutrețului, am văzut o remorcă tehnologică autopropulsată care poate realiza nu mai puțin de 99 de rețete. „A costat 135.000 euro, direct la poarta fabricii, dar a meritat fiecare bănuț. Înlocuiește munca a trei oameni care lucrau pe cele 2 tractoare cu remorci tehnologice și pe un încărcător. În plus, face dozajul fără greșeală. Avertizează sonor utilizatorul când mai este puțin de încărcat și oprește automat banda atunci când cantitatea necesară rețetei programate a fost atinsă”, îmi explică președintele Holstein Ro. „În fiecare an mai fac un pas tehnologic înainte, altfel nu se poate, dacă vrei să rămâi în piață”, subliniază fermierul ialomițean.
Nicușor Șerban lucrează și 3.500 ha de teren
„În Occident nu prea vezi ferme vegetale fără o activitate zootehnică sau de altă natură (horticultură, pomicultură etc). Și să nu credeți că o fac pentru că așa e mai bine. Politicile agricole desfășurate de-a lungul timpului au făcut posibilă această realitate. Cam asta ne lipsește, strategiile și direcționarea sprijinului financiar spre creșterea valorii adăugate. Atâta timp cât dăm subvenții pe suprafață indiferent de productivitate și subvenții pe cifra istorică a fermelor de animale, nu putem avea pretenții”, remarcă atent liderul crescătorilor de vaci Holstein Friză.
Porumbul siloz, lucerna, cerealele, dar și plantele oleaginoase fac parte din structura anuală de culturi. „A treia coasă o facem fân de lucernă, în rest realizăm siloz. De lucernă, de porumb, de titricale, de orz etc. Îl așezăm frumos, îl presăm bine și aplicăm inoculanți. Cumpărăm doar premixuri și șroturi de soia pentru rațiile animalelor”, explică Nicușor Șerban o parte din activitatea de producție a nutrețului.
Fabrica de lapte și stația de biogaz vor închide fericit lanțul de producție
Undeva în luna aprilie vor începe lucrările. Copiii lui se vor ocupa în mod direct atât de investiții, cât și de bunul mers după realizarea acestora. Băncile au început deja cu telefoanele, deși încă nu a venit înștiințarea oficială de la AFIR, „poate știu ele mai bine”, spune zâmbind fermierul. Au rezervat la OSIM brandul sub care vor intra pe piață. „E ușor, sau relativ ușor, să faci o fabrică de lapte, dar dacă nu reușești să te impui în piață și să vinzi, e o problemă gravă. Însă eu am o echipă care știe ce are de făcut. Am încredere că vor reuși să facă o treabă foarte bună”, e convins fermierul.
Cât despre biogaz, Nicușor Șerban spune „dacă aș avea decizia la mine, aș obliga și aș sprijini fiecare fermă zootehnică să dețină o astfel de instalație. După mărimea fermei, bineînțeles. E păcat să se risipească o asemenea resursă de energie cu adevărat verde. Nu mai vorbesc că e mult mai predictibilă decât cea eoliană sau cea solară. Timp de 8.600 ore/an produce atât energie electrică, dar și termică”.
Discuțiile cu președintele Holstein Ro au alunecat în toate direcțiile. Am discutat de cercetare, de învățământul care pare ineficient, de strategiile și deciziile politice, care ori nu mai vin, ori vin strâmbe și lipsite de orizont. Mare parte din timp am discutat de prețul laptelui. Despre cum poate veni în piață lapte așa de ieftin din Polonia. Despre cum ar trebui ca ambasadele noastre să culeagă informații care să ofere fermierilor din țară modele, idei și soluții folosite în acele țări care reușesc să producă și să vândă sub costurile fermierilor din România și care ar fi resorturile care fac posibile asemenea practici. Am vorbit despre faptul că prețul laptelui la raft e așa mare față de cel de la poarta fermei; de scăderea inutilă a TVA și de revenirea prețurilor la raft; despre cooperative și asociații; despre programe de ameliorare și despre așa-zisa fermă de familie sau despre definirea clară a fermelor și ce anume trebuie făcut ca agricultura din România, cu aspectele ei individuale, să se integreze frumos în cea europeană. Nu în ultimul rând, am vorbit despre subvenții și despre o competiție onestă pe piața europeană.
„BRANDUL DE UTILAJE PREFERAT ESTE CEL CARE ARE CEL MAI BUN SERVICE…”
…și din acest punct de vedere clasamentele se modifică destul de des, spune Nicușor Șerban destul de diplomat. Adevărul e că, dacă stai cu o combină câteva zile până vine o piesă, pierderea ar putea fi mare pentru fermier. Mai ales dacă se întâmplă să mai fie și alte necazuri. O grindină sau cine știe ce altceva. „Românii noștri ar trebui să facă măcar curele și rulmenți, dacă tot nu mai fac utilaje”, adaugă administratorul Agroserv Măriuța. Ferma are toate utilajele de care e nevoie pentru a desfășura o activitate normală în fermă.
ÎNGRĂȘAREA VIȚEILOR ÎN FERMĂ
Fermierul a reevaluat problema masculilor și a constatat că e profitabilă creșterea lor. Nicușor Șerban s-a întrebat cum de cei care cumpără vițeii de la el cu 80-100 euro/bucată fac o afacere iar el, care îi are în fermă, nu? Așa a început să îngrașe vițeii. La patru luni îi separă de vițele și le schimbă rația. Acum are ceva mai mult de 350 de viței la îngrășat. Îi duce până la 18-19 luni, moment în care greutatea lor ajunge undeva între 550 și 650 kg.
Cel mai bine vinde în perioada Crăciunului și a Paștelui. Ca preț! Pentru că are clienți mai tot timpul. Marfa e limitată. Referitor la costurile de producție, Nicușor Șerban spune că investiția se ridică la 4 lei/kg, iar de vândut vinde cu peste 5 lei/kg. Uneori și mai bine. Depinde de cererea pieței. Rezultă o rată a profitului destul de bună. „Una peste alta, e o activitate rentabilă, pentru că oricum aveam vițeii, adăpostul și nutrețul la dispoziție”, argumentează Șerban.
Articol publicat in revista Ferma nr.5(166) 15 – 31 martie 2016
