Cu toate acestea, fermierii responsabili se străduiesc să plătească birurile, dar constată, uneori cu revoltă, că destui colegi de-ai lor fentează rigorile Fiscului, fac ce fac şi reuşesc să ţină banii în buzunar. ”Se descurcă, bravo lor!”, sunteţi tentaţi să spuneţi, şi nu fără măcar o urmă de dreptate, ţinând cont de felul în care este cheltuit banul public, scurs pe tot felul de canale în conturile unor clienţi ai politicienilor şi administraţiilor locale. ”Se descurcă”, dar să nu uităm că şmecheriile unora ţin practic de concurenţa neloială, resimiţită cu nemulţumire sau chiar furie de fermierii corecţi, care respectă legile şi plătesc statului până la ultimul leu datorat.
Evaziunea fiscală, concurenţă neloială
Nicolae Chilintan este un fermier cu experienţă dintr-o localitate din nord-estul ţării. Lucrează pământul şi creşte bovine, de mulţi ani. Şi-a construit şi consolidat afacerea cum s-a priceput mai bine, dar este revoltat de evazioniştii fiscali care activează în agricultură. ”Dacă pentru un SRL vânzarea de îngheţată la un aparat stradal se numeşte afacere şi trebuie să fie autorizat de Fisc, de DSVSA, de DSP, de primărie, atunci cred că şi creşterea animalelor sau cultivarea terenurilor ar trebui făcute într-un cadru legal. Nu se poate ca o persoană care lucrează 100 ha şi creşte 100 de vaci să o facă pe persoană fizică şi nu pe firmă, pentru că este o afacere şi nu un hobby. Acea persoană se bucură ca orice firmă de subvenţii, numai că la capitolul taxe este scutită. Asta nu este corect, e concurenţă neloială!”, mi-a semnalat fermierul, plin de năduf. Acesta dă şi câteva exemple de concurenţă neloială. Dacă o persoană fizică vinde lapte, banii încasaţi nu sunt fiscalizaţi, iar când moare o vacă, firma de ecarisare ridică animalul mort, iar serviciul respectiv este plătit de primărie, din banii publici. În schimb, o firmă care creşte vaci de lapte plăteşte la Fisc, dar achită şi serviciile firmei de ecarisaj, în cazul în care trebuie să ridice un animal mort.
Persoană fizică vs. persoană juridică
Totodată, Nicolae Chilintan semnalează că ”persoana fizică dacă primeşte subvenţii, nu plăteşte nimic, dar la firmă e considerat venit şi plăteşte 16% impozit pe venit, deci ia mai puţin din start subvenţie faţă de o persoană fizică”. Fermierul acuză că evaziunea fiscală este practicată ”cu complicitatea autorităţilor române”, iar efectul în mediul agricol ar putea fi ”punerea în pericol a afacerilor fermierilor care lucrează corect, împingându-i la faliment”, dar şi instigarea acestora la ”încălcarea legilor”.
Fermierul din Ardeal acuză că unii proprietari de teren agricol îşi declară terenurile la APIA şi primesc subvenţie, dar terenurile sunt lucrate de alţii, pe persoană fizică, aceştia încasând venituri din comercializarea producţiei, fără să plătească taxe şi impozite. ”În acest timp, o firmă care lucrează corect terenurile, cu contract de arendă, trebuie să ţină evidenţa contabilă cu stricteţe, inclusiv cu toate inputurile cumpărate, fără să poată depăşi limitele legale în ceea ce priveşte cantitatea de îngrăşământ distribuită pe hectar. Din păcate, se extinde foarte mult practicarea agriculturii pe persoană fizică, pământul este lucrat la negru, noi, ca firmă, nu putem face acest lucru, ne expunem la amenzi foarte mari sau poate chiar la condamnări penale. Statul român ce încurajează: munca cinstită sau munca la negru?”, se întreabă fermierul.
POST-SCRIPTUM:
Statul român, deocamdată, nu are capacitatea de a înregistra on line declaraţiile fiscale, din cauză că serverul ANAF, azi, 8 martie a.c., este căzut, iar situaţia durează de câteva săptămâni! Un simplu click pe anaf.ro şi descoperi: ”Error 400: EJCBD0006E: A eşuat rezoluţia unui URI. Consultaţi SystemOut.log pentru informaţii suplimentare mai detaliate”. Un posibil răspuns pentru fermier se află, printre altele, chiar în acest mesaj.
Un articol publicat în revista Ferma nr. 5/232 (ediţia 15-31 martie 2019)