Caprele sunt animale ciclice, a căror activitate de reproducere este strâns legată de durata zilei lumină. Spre deosebire de bovine, care intră în călduri tot timpul anului, la capre ciclul estral apare toamna (sezon normal) sau primăvara (contrasezon), când raportul între zi și noapte este de 1:1. Astfel, pentru caprele care nu au fost montate în toamnă, pentru cele care nu au rămas gestante, pentru tineretul din anul anterior care are o dezvoltare corporală de cel puțin 75% din greutatea de adult și pentru caprele care au avortat în stadiul incipient al gestației se poate organiza încă un sezon de montă în primăvară.
Inducerea căldurilor la capre în extrasezon – protocol aplicat în Franța
Acest fenomen depinde de numeroși factori, dintre care amintim clima, rasa, stadiul fiziologic, prezența țapilor, nivelul nutritiv, condițiile de creștere și, în special, fotoperiodismul.
Metodele pot fi naturale, în care prezența țapului și programul de lumină sunt de bază, sau combinate, cu utilizarea progestativelor, a prostaglandinei și/sau a melatoninei.
Introducerea unui țap, în contrasezon, într-un lot de femele care au fost izolate de masculi poate declanșa ovulația la anumite femele receptive. Factorul țap este multisenzorial prin văz, auz, pipăit, însă mirosul are efectul cel mai puternic. Pentru stimulare se pot folosi țapi prevăzuți cu șorț sau țapi vesectomizați (se secționează canalele deferente care asigură calea de transport a spermatozoizilor de la testicule).
În Franța, protocolul de inducere a căldurilor la capre prevede ca țapii și caprele să fie separați complet cel puțin două luni înainte de data introducerii masculilor. Această condiție se aplică tuturor masculilor în vârstă de peste 3 luni. Pentru a respecta aceste cerințe, animalele trebuie să fie întreținute în adăposturi separate, situate la o distanță de cel puțin 100 m unul de altul. De asemenea, este de preferat ca activitățile zilnice să se efectueze mai întâi în adăpostul femelelor și mai apoi în cel al masculilor și să se schimbe îmbrăcămintea după ce s-a intrat în adăpostul țapilor înainte de a reveni în adăpostul femelelor, pentru a nu mirosi a țap.
Țapii se introduc în lotul de capre, respectând un raport de 1 țap la 10 capre. O rotație zilnică a țapilor menține o bună stimulare a femelelor. Contactul țapilor cu caprele trebuie să fie 24 de ore din 24, adică permanent până la împerechere. În perioada cât sunt împreună, crescătorul trebuie să se asigure că masculii mănâncă și se odihnesc corespunzător.
Tratament fotoperiodic
Cercetătorii de la INRA Franța propun un tratament fotoperiodic care constă în alternanța a 90 de zile lungi (16 ore/zi de lumină) cu 60 de zile scurte (8-12 ore/zi de lumină). Pentru a asigura iluminatul 16 ore pe zi, se poate combina lumina naturală cu cea artificială. Astfel, se asigură lumină artificială prin lămpi cu neon de la orele 6 la 9, respectiv de la 16 la 22 și lumină naturală în intervalul 9-16. Lămpile cu neon trebuie să asigure o intensitate a luminii de cel puțin 200 de luxi la nivelul ochilor animalelor. În afara orelor de iluminat prevăzute, se va interzice orice sursă de lumină. Când programul de zile lungi se prelungește mai mult sau când orarul de lucru al crescătorului nu îi permite să asigure cel puțin 12 ore de noapte absolută, pentru a simula corect o zi scurtă, fiecărei femele trebuie să îi fie aplicat un implant cu melatonină, iar fiecărui mascul îi sunt necesare trei, în prima zi a tratamentului cu zile scurte.
La finele perioadei cu zile scurte, introducerea țapilor va stimula caprele să intre în călduri. Pentru a avea o siguranță și mai mare, la 17 zile după introducerea țapilor se face o injecție cu prostaglandină, 75 µg cloprostenol (PGF2α). În acest caz caprele vor intra în călduri la 70 de ore după injecție.
Metode de stimulare utilizate în SUA
Un protocol aplicat în SUA constă în separarea caprelor de țapi timp de 60 de zile în timpul iernii sau primăverii și asigurarea a 20 de ore de lumină, valorificând și lumina naturală din timpul zilei. Pentru asigurarea luminii artificiale se folosesc tuburi fluorescente (neon) care să furnizeze lumină strălucitoare la nivelul ochilor caprelor. Acest lucru se poate realiza prin utilizarea unor tuburi de 40-60 de wați amplasate la 2,5-2,7 m deasupra solului, asigurând un raport de 0,3 m tub la un metru pătrat de pardoseală. În nici o parte din adăpost nu trebuie să existe umbre, iar noaptea caprele nu trebuie să aibă posibilitatea să vadă că e întuneric afară. După 60 de zile de lumină, timp de 20 de ore/zi, urmează o perioadă de 45 de zile de lumină naturală de 10-12 ore/zi. După acest interval de timp, se introduc țapii pentru a stimula și pentru a monta caprele. Deoarece căldurile sunt mai șterse, se recomandă să se asigure un raport de un țap la 15 capre, pentru a fi siguri că țapii au oportunitatea de a monta caprele la care se manifestă căldurile.
Pentru caprele care nu intră în călduri se poate aplica un tratament hormonal prin utilizarea pesariilor cu progestative inserate intravaginal timp de 17-19 zile, după care se scot și se intervine cu o injecție cu 500-600 UI PMSG la 48 de ore.
Într-un alt protocol de iluminare s-a folosit un bec de 600 de wați la 37 mp, care asigură o intensitate luminoasă de 16 wați/mp la nivelul ochilor caprelor.
Rezultatele programului de montă
Indiferent de metoda folosită, rezultatele sunt extrem de variabile, obținându-se un procent de 30-70% capre fătate din totalul caprelor care au intrat în programul de montă. Siguranța este mai mare când se folosesc tratamente cu prostaglandină și progestative, iar căldurile sunt mai grupate.
În țara noastră sunt crescători care au încercat să monteze caprele în luna aprilie, folosind doar țapul pentru stimulare, metodă dublată de o hrănire stimulativă a acestuia. Rezultatele s-au concretizat prin fătări în luna august într-o proporție de 30-40% din caprele intrate în programul de montă. Menționez că aceste capre sunt cele care nu au rămas gestante toamna sau care au avortat în timpul iernii. Rezultatele ar putea fi mai bune dacă se utilizează capre fără probleme de reproducție, care pot fi mulse toamna și la începutul iernii, urmând a fi montate în primăvară.
În lunile mai-iulie, când durata zilei este cea mai mare, se obțin cele mai slabe rezultate. Caprele cu producții mari de lapte se înțarcă mai greu și efectul lactației exercită o influență puternic negativă asupra intrării caprelor în călduri.
Aplicarea montei în contrasezon, indiferent de mărimea crescătoriei, constituie premisa uniformizării producției de lapte pe perioada unui an, eliminând perioadele fără venituri din vânzarea laptelui.
CONDIȚIILE PE CARE TREBUIE SĂ LE ÎNDEPLINEASCĂ ȚAPII
– să fie în vârstă de 2-6 ani și să fi montat anterior;
– să fie în condiție de reproducție;
– să fie sănătoși și hrăniți la nivelul cerințelor;
– să fie pregătiți prin program de lumină (se aplică același program ca și la femele) pentru a fi activi sexual în momentul introducerii;
– să nu fi fost tratați medicamentos cu o lună înainte de a-i introduce între capre;
– să aibă un libidou bine exprimat, pentru a induce reacția ovulatorie eficientă caprelor și comportamentul estral.
Material publicat în cadrul proiectului cu titlul ”Îmbunătățirea sustenabilității, competitivității si calității laptelui in regiunea transfrontalieră România – Republica Serbia’, finanțat de Uniunea Europeană prin Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia, proiect MIS ETC nr. 1233.
Articol publicat in revista Ferma nr.5(166) 15 – 31 martie 2016
