În perioada de faţă, dar şi în săptămânile imediat următoare, fermierii supraveghează îndeaproape evoluţia culturilor de toamnă, pentru a interveni în cazul în care acest lucru s-ar impune. În continuare redăm detalii despre tratamentele şi produsele folosite de producătorii agricoli, însoţite de recomandările specialiştilor în furnizarea de soluţii pentru agricultură.

Densitatea grâului: 750 de plante/mp

„De trei ani încoace folosesc aceleaşi produse, la erbicidări şi fertilizări, şi sunt foarte mulţumit de efecte
Ionel Râmbu, fermier din comuna Movileni, judeţul Iaşi

Ionel Râmbu, administrator al societăţii agricole Vicstart din comuna Movileni, judeţul Iaşi, are deopotrivă motive de supărare, dar şi de satisfacţie când vine vorba de evaluarea culturilor de toamnă. Astfel, în timp ce cultura de rapiţă s-a „dus” integral, cea de grâu are toate şansele să genereze recolte bogate. „Rapiţa este compromisă sută la sută. Din păcate, toate cele 150 ha semănate cu rapiţă au fost calamitate, nereuşind să mai salvez absolut nimic. Condiţiile meteorologice au hotărât până la urmă soarta rapiţei…”, declară Ionel Râmbu.

Pentru a minimiza riscurile, Ionel Râmbu a semănat trei culturi în locul rapiţei. „Am întors rapiţa, înlocuind-o cu porumb, floarea-soarelui şi sfeclă de zahăr. Practic, renunţând la rapiţă am decis să cresc suprafeţele însămânţate cu aceste trei culturi”, susţine Ionel Râmbu.

În schimb, cultura grâului prezintă, în acest stadiu de dezvoltare, toate premisele unei evoluţii corespunzătoare. „Ploile căzute în ultima vreme, în sumă de 40 de litri de apă pe metru pătrat, au ajutat enorm grâul. Cultura este uniformă, prezintă o densitate cuprinsă între 550 şi 750 de plante/mp.

De acum într-o săptămână o să asistăm la apariţia primului internod. Deci, după cum se prezintă cultura, dacă va evolua favorabil, ne putem aştepta la recolte pe măsură, ceea ce nu poate decât să ne bucure”, explică Ionel Râmbu.

Orzul – sub semnul întrebării

În afară de grâu şi rapiţă, fermierul a cultivat şi orz. Până în prezent, cultura a avut o evoluţie surprinzătoare, după un start bun, fiind afectată de secetă, apoi de gerul iernii. „Orzul a început foarte bine, având o densitate de 400-450 de plante pe metru pătrat, dar a urmat o răsturnare de situaţie.

Astfel că, la un moment dat, chiar m-am întrebat dacă să mai păstrez cultura ori ba. Orzul a fost afectat extrem de tare de secetă şi de gerul care a urmat. Deci, degeaba a răsărit bine, că ulterior n-a putut rezista la secetă şi la ger”, explică Ionel Râmbu.

Ce şanse mai sunt în continuare ca orzul să dea o producţie satisfăcătoare? „Fiind vorba şi de o suprafaţă mai mică, 20 ha, am decis, totuşi, să-l păstrez să vedem cum va fi. Mă gândesc că,  poate, dacă vor fi condiţii prielnice, e posibil să producă trei tone pe hectar”, mărturiseşte Ionel Râmbu.

Erbicidări şi fertilizări

„Produsele cu care erbicidez le aleg în funcţie de buruieni, dar şi consultându-mă cu dealerii de profil. La fel procedez şi în privinţa fertilizatorilor. Am fertilizat în iarnă cu uree, aplicând 180 kg substanţă brută la hectar, apoi azotat de amoniu la sfârşitul lui aprilie – 200 kg substanţă brută la hectar, după erbicidare. Astfel, am erbicidat cu Cerlit, 0,5 litri/hectar, respectiv cu Rival Star, 20 gr/hectar”,  afirmă Ionel Râmbu.

În ceea ce priveşte fungicidele, fermierul spune că efectuează două tratamente în fiecare an. „Primul tratament îl fac cu 1,5 litri de Mycoguard, iar al doilea cu 0,5 litri de Gat Tessla. La al doilea tratament cu fungicide aplic şi îngrăşămintele foliare”, mărturiseşte Ionel Râmbu.

Societatea Vicstart exploatează 250 ha cu grâu şi 20 ha cu orz. Rapiţa a fost întoarsă de pe întreaga suprafaţă de 150 ha.

Culturile de păioase promit recolte bogate

La grâu, administrez uree, 30 de kilograme la hectar, odată cu erbicicul
Nicolae Truscoaică, fermier din judeţul Timiş

Nicolae Truscoaică, fermier din localitatea Satchinez, judeţul Timiş, se numără şi el printre cei care au avut de pierdut cu rapiţa. „Nu s-a mai ales nimic de rapiţă, am fost nevoiţi să declarăm cultura calamitată pentru toată suprafaţa de 100 ha. Am pus în locul acesteia floarea soarelui şi orzoaică de primăvară”, susţine Nicolae Truscoaică.

Bănăţeanul speră să recupereze pierderile suferite din cauza rapiţei prin producţia culturilor păioase. Iar după cum arată în prezent grâul şi orzoaica de toamnă, ţelul său pare unul realist. „Starea de vegetaţie a grâului este bună, acesta a înfrăţit, are deja primul internod şi creşte destul de repede. Desigur, am avut mare noroc cu ploaia din zilele trecute”, declară Nicolae Truscoaică.

Din fericire, nici orzoaica de toamnă nu se lasă mai prejos. „Și cultura de orzoaică a avut o evoluţie bună până acum, fapt care mă bucură şi îmi dă speranţe. Este înfrăţită, arată destul de bine. Probabil că îngrăşămintele aplicate în toamnă, atât la orzoaică cât şi la grâu, de 200 kilograme azotat de amoniu la hectar, îşi fac efectele aşa cum trebuie. În privinţa îngrăşămintelor foliare, eu folosesc Murtonik, 5 kilograme la hectar”, explică Nicolae Truscoaică.

Exploataţia condusă de Nicolae Truscoaică cuprinde 350 ha cu grâu, respectiv 130 ha cu orzoaică de toamnă. Rapiţa a fost întoarsă pe toate cele 100 ha.

Un pat germinativ bine pregătit

„Am întors rapiţa, pentru că nu mai avea nici o şansă din cauza lipsei apei. În locul ei am pus porumb
Constantin Ţibucanu, fermier din judeţul Iaşi

Constantin Ţibucanu, fermier din judeţul Iaşi, şi-a declarat calamitată întreaga suprafaţă însămânţată cu rapiţă pe 150 ha. Starea de vegetaţie a grâului nu este foarte bună, dar nici rea. „De fapt, grâul arată diferit, în funcţie de parcele.

Pe unele parcele, unde patul germinativ a fost pregătit din timp, grâul are o densitate mai mare decât pe celelalte parcele, unde lucrările s-au executat cu întârziere şi au fost mai slabe calitativ. Cred că circa 50 la sută este bun, iar 50 la sută are o dezvoltare mai slabă, cel puţin până acum”, explică Constantin Ţibucanu.
Fermierul deţine 170 ha cu grâu, respectiv rapiţă a avut pe 150 ha.

INFO
BOLI FOLIARE

Prevenire şi combatere

Culturile de cereale păioase sunt predispuse atacurilor bolilor încă din toamnă şi riscul se menţine pe întreaga perioadă de vegetaţie. Combaterea eficientă a bolilor ce se dezvoltă în lanurile de cereale determină obţinerea unor producţii mari, constante şi de calitate. Pentru o protecţie eficientă împotriva atacurilor bolilor, aplicarea tratamentelor trebuie efectuată preventiv sau la apariţia primelor simptome în lan.

Cu cât se întârzie mai mult tratarea culturii după instalarea simptomelor în lan, cu atât reducerea producţiei este mai importantă. Infecţiile târzii determinate de epuizarea efectului sau de eficacitatea redusă a fungicidului utilizat pentru anumite boli reduce calitatea producţiei.

O serie de boli se dezvoltă printre lanurile de cereale, printre care pătarea în ochi (Pseudocercosporella herpotrichoides), făinarea (Erysiphe sp.), pătarea brună (Septoria sp.), rugini (Puccinia sp.), arsura frunzelor (Helminthosporium), fuzarioze (Fusarium sp.) etc.

Predispuse la atacurile bolilor sunt culturile cu densităţi mari, suprafeţele unde s-au aplicat cantităţi mari de azot, culturile din zonele cu microclimat umed sau sensibilitate din cauza excesului temporar de apă ori cu dezechilibre nutritive.

Pe parcusul perioadei de vegetaţie, pot fi efectuate 1-3 tratamente, în funcţie de condiţiile eco-climatice, presiunea de infecţie şi potenţialul de producţie al culturii. Printre cele mai performante fungicide folosite în controlul bolilor foliare la cereale sunt şi fungicidele Alert, Evolus sau Acanto Plus, din portofoliul DuPont.

Dragoş ŞTEFAN, Senior Marketing Representative, Crop Protection Products, DuPont Romania