Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare (AAC), din care fac parte APPR, LAPAR, PRO AGRO şi UNCSVR, a transmis, la mijlocul lunii trecute, Ministerului Mediului şi Ministerului Agriculturii, propuneri privind acordarea despăgubirilor pentru pagubele şi/sau daunele produse de speciile de faună de interes cinegetic. La începtulul lunii iunie, referatul AAC încă nu primise un răspuns…

Două aberaţii legislative produc efecte în continuare

În acest an, seceta severă a determinat atacuri ale mistreţilor pe areale mai extinse faţă de alte dăţi. Deşi există lege nouă încă din luna ianuarie a.c., nici acum nu a apărut Hotărârea de Guvern privind modalitatea de acordare a despăgubirilor. Astfel, se va merge în continuare după legea veche, care prevede cel puţin două aspecte anormale:

1. Fermierii trebuie să asigure paza, în condiţiile în care mistreţul nu poate fi alungat decât cu puşca. Or, agricultorii nu au dreptul să îl vâneze.
2. Despăgubirile sunt foarte reduse, calculul făcându-se la valoarea investiţiilor realizate până în momentul atacului şi nu la valoarea din teren a producţiei de obţinut.

Când se aşteaptă atacul fatal la porumb?

La culturile de primavară, în special la porumb, mistreţii produc pagube în două momente principale, respectiv după semănat şi atunci când porumbul este în lapte sau în perioada imediat următoare acestui stadiu de vegetaţie. În general, în anii secetoşi, pierderile sunt mai mari, deoarece mistreţii caută hrana în culturi.

”În anul de producţie 2020, peste 20% din pierderile posibile deja s-au produs, deoarece mistreţii au scos din pământ seminţele de porumb. Cel mai trist va fi prin iunie-iulie, atunci când mistreţii vor distruge porumbul ajuns în faza de lapte sau în faza imediat următoare. În această situaţie, cultura a înregistrat deja toate investiţiile tehnologice şi este doar o problemă de timp pentru a fi recoltată şi valorificată. Se pune problema care este dauna suferită de proprietarul culturii în aceste etape critice şi modul cum ar trebui să fie despăgubit de manieră echitabilă”, explica fermierul Tiberiu Stan, membru în Cosiliul Director APPR şi vicepreşedinte ACCPT Iaşi.

Despăgubiri în funcţie de momentul atacului şi de stadiul culturii

Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare (AAC) a prevăzut trei situaţii în funcţie de care să se acorde despăgubirile.

1. Cultura compromisă complet se poate întoarce, dar dacă seminţele rămase în pământ nu sunt germinate, este imposibil a mai stabili densitatea corectă, producţia finală putând fi afectată chiar şi în caz de reînsămânţare. În situaţia reînsămânţării, despăgubirea trebuie să acopere cheltuielile cu semănatul şi valoarea producţiei pierdute (cu cel puţin două tone porumb).
2. Dacă plantele sunt răsărite în momentul atacului, se controlează densitatea prin întoarcere, dar producţia va fi diminuată din cauza întârzierii culturii şi a apei pierdute prin lucrări repetate.
3. În cazul în care cultura este afectată parţial în prima fază, fără a se mai întoarce începând cu luna iunie, paguba proprietarului de culturi ar trebui să fie raportată la cheltuielile pe tot lanţul de producţie (erbicidare ulterioară, recoltat, arendă şi profit scontat pentru că în fapt producţia finală este afectată, cu investiţii şi profit), indiferent de momentul producerii daunei.

În caz de daună parţială, nu poate fi oprit lanţul de cheltuieli, acesta putând fi doar mai mare (ex. pentru a distruge buruienile apărute în golurile rămase). În această situaţie, varianta de despăgubire echitabilă ar trebui să fie similară cu cea produsă în stadiile mai târzii.

2 VARIANTE DE DEPĂGUBIRE

Pentru a stabili valoarea echitabilă a despăgubirilor, AAC a sugerat două variante la alegerea proprietarului de culturi:
1. MADR va realiza o estimare la nivel judeţean şi naţional a producţiilor şi a preţurilor medii pe hectar la culturile afectate (estimate la 4000 -5000 lei) sau,

2. în caz de tehnologie intensivă, fermierul trebuie să prezinte din contabilitate media ultimilor 5 ani de venit la hectar la acea cultură.
”Ministerul Mediului a agreat cele mai multe dintre propunerile noastre şi le-a cuprins în proiect, rămânând doar ca şi MADR să participe operativ la finalizarea Hotărârii de punere în aplicare a legii. Dar, din partea MADR nu am avut reacţia aşteptată”, spune Tiberiu Stan.

ORDINUL CARE BLOCHEAZĂ UCIDEREA MISTREŢILOR!

Legea pentru acordarea despăgubirilor e aprobată din ianuarie a.c., iar vânarea mistreţilor e permisă din 15 mai! În practică, nici legea nu se poate aplica şi nici vânătorii nu pot vâna. De incompetenţa şi delăsarea autorităţilor profită… mistreţii! Fermerii rămân cu pagubele! Iata ce spune ministrul Agriculturii, Adrian Oros, despre ordinul care blochează uciderea mistreţilor!

un articol de
PETRONELA COTEA MIHAI
redactor Radio România Iaşi